Intr-o zi de 3 februarie, in 1966, Statia ruseasca automata "Luna 9", lansata la 31 ianuarie 1966, devenea prima nava spatiala care aseleniza usor si transmitea pe Pamant date fotografice. Luna 9 a fost o misiune spatiala fara echipaj uman din cadrul programului sovietic Luna. Statia lunara automata care a reusit o aselenizare careia oamenii i-ar fi putut supravietui cantarea 99 kg. Ea a utilizat o parasuta si a supravietuit impactului ce a avut loc la o viteza de 15 metri/secunda (54 km/h). Dupa aselenizarea ce a avut loc in Oceanus Procellarum la 3 februarie, cele patru petale, care acopereau jumatatea superioara a navei, s-au deschis spre exterior si au asezat nava pe suprafata lunara. Antenele controlate prin resorturi au intrat in pozitia de functionare, si sistemul de oglinzi rotative al camerei de televiziune, care functiona rotindu-se si inclinandu-se, a inceput sa inregistreze date fotografice ale mediului lunar. Au fost transmise sapte sesiuni radio, totalizand 8 ore si 5 minute, precum si trei serii de imagini TV. 

Dupa ce au fost asamblate, fotografiile au format o imagine panoramica a suprafetei lunare inconjuratoare. In imagine apareau pietrele din jur si se extindeau spre orizont la 1,4 km distanta de nava. Acestea au fost primele imagini transmise de pe suprafata unui alt corp planetar. Cu aceasta misiune, sovieticii au reusit o noua premiera spectaculoasa in cursa spatiala, si anume prima aselenizare reusita de un obiect artifial pe un alt corp ceresc. Luna 9 a reprezentat a douasprezecea tentativa de aselenizare usoara a sovieticilor.