Intr-o zi de 14 februarie, in 1888, era inaugurat Ateneul Roman. Cladirea a fost construita intre anii 1886 si 1888, dupa planurile arhitectului francez Albert Galleron, pe baza de subscriptie publica, sub lozinca „Dati un leu pentru Ateneu". Banii au fost stransi in urma organizarii unei loterii nationale (500.000 de bilete in valoare de un leu), iar apelul a fost adresat de catre naturalistul Constantin Esarcu, fondatorul Societatii Ateneul Roman. Conceputa de arhitectul francez Albert Galleron, dupa cercetarile stiintifice si indicatiile lui Alexandru Odobescu, revizuite si completate de specialisti romani (Al. Orascu, Ion Mincu, Ion Socolescu, Grigore Cerkez, Cucu Starostescu), cladirea de forma circulara s-a datorat valorificarii fundatiilor deja existente din Gradina Episcopiei ce urmau sa serveasca ridicarii unui circ. Terenul pe care s-a ridicat Ateneul Roman apartinea familiei Vacarestilor. Cladirea este precedata de un peristil, sprijinit pe sase coloane ionice. Sub peristil se afla cinci medalioane in mozaic care ii reprezinta pe cinci mari domnitori ai tarii: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I, Vasile Lupu si Matei Basarab. Constructia se termina cu o cupola bogat decorata. Se pare ca acustica exceptionala a cavitatii sonore, proprii Ateneului Roman, a plasat sala printre cele mai reusite constructii de acest gen nu doar din Europa, ci din intreaga lume. Ateneul Roman este sediul Filarmonicii „George Enescu”. Altadata, in Ateneul Roman se afla si Pinacoteca Statului. Fondul de tablouri a fost preluat de actualul Muzeu National de Arta al Romaniei. In perioada antebelica, aleile Gradinii Ateneului erau impodobite cu busturile care reprezentau mari oameni politici, de cultura sau artisti romani, dar acestea nu s-au pastrat, fiind distruse in anii regimului communist.