Pe 6 martie 1869, chimistul rus Dmitri Ivanovici Mendeleev prezenta Societatii Ruse de Chimie o lucrare denumita Dependenta intre proprietatile masei atomice a elementelor, care propunea folosirea masei si a valentei pentru a descrie elementele. Aceasta era prima varianta a tabelului periodic al elementelor, numit ulterior "tabelul periodic al lui Mendeleev". Tabelul cuprinde toate elementele chimice, aranjate in functie de proprietatile lor fizice si chimice. Tabloul lui Mendeleev era o reprezentare completa a relatiei complexe dintre elementele chimice si, cu ajutorul lui, Mendeleev a fost capabil sa prezica atat existenta altor elemente (pe care le-a numit eka-elemente) nici macar banuite a exista pe vremea sa, precum si a proprietatilor generale ale lor. Aproape toate previziunile sale au fost confirmate in proportii covarsitor de apropiate de 100% de descoperirile ulterioare din chimie. Pe vremea lui Mendeleev se cunosteau doar 63 de elemente. Grupa gazelor rare nu era inca descoperita si nu se cunosteau nici elementele radioactive. Notiunea de numar atomic nu era inca cunoscuta. Clasificarea elementelor chimice, concretizata in tabelul periodic al elementelor se bazeaza pe constatarea ca exista doua feluri de proprietati ale elementelor: unele variaza continuu (proprietati aperiodice), altele prezentand o periodicitate marcata. Tabelul periodic al elementelor nu se afla la forma finala. Noi elemente chimice, care vor fi descoperite pe cale artificiala sau naturala, isi vor gasi locul in tabelul lui Mendeleev. Elementul chimic numarul 101 ii poarta numele: mendeleeviu. Un crater de pe luna ii poarta numele. In ultimii sai ani de activitate profesionala, Mendeleev a creat patentul clasic al vodcai rusesti, 40% procent de alcool. Dar printre contributiile sale tarzii mult mai importante se numara si studierea campurile petrolifere din Rusia si contributia sa semnificativa la crearea primelor rafinarii rusesti.