Ascultă în WinAmp
8 Iulie A fost odata...
Intr-o zi de 8 iulie, in 1868, aparea, la Iasi, in 4.000 de exemplare, manualul lui Ion Creanga: "Metoda noua de scriere si cetire pentru anul clasei I-a primare". Abecedarul fusese scris de catre Ion Creanga impreuna cu C. Grigorescu, G. Ienachescu, N. Climescu, V. Raceanu si A. Simionescu. G. Calinescu a spus despre aceasta lucrare: “Creanga se uni cu cinci institutori (…) spre a compune un abecedar ca lumea. Pana atunci, copiii invatasera sa citeasca cum da Dumnezeu si dupa cum era si dascalul, carti fiind putine si proaste”. Asadar, noul Abecedar a fost ca o noua cucerire si a demonstrat ca scrisul poate fi invatat odata cu cititul, prin introducerea treptata a vocalelor si consoanelor. Cartea a adunat, dupa cum spun specialistii “tot ce a fost mai bun in pedagogia avansata a timpului” si a fost o mare experienta a lui Creanga si a colegilor sai, alaturi de invatatorii care i-au sustinut. Manualul s-a vandut atat de repede, incat imediat a mai fost scoasa o editie. A fost cel mai bun si mai raspandit abecedar timp de peste 20 de ani, imbunatatit la un moment dat de Creanga prin includerea povestii “Ursul pacalit de vulpe”, in editia a cincea. In anul mortii lui Ion Creanga, 1889, Metoda noua de scriere si cetire pentru usul clasei I primara aparea in a XXI-a editie, scria Constantin Parascan, iar in 1893, la editia a XXIII-a, se depasisera 500 de mii de exemplare vandute.
