Poate că locuința ta nu are un stil pe care să-l poți numi imediat. Nu este nici minimalistă, nici clasică, nici Japandi, nici mediteraneană. Ai ales lucrurile treptat, în momente diferite ale vieții: o canapea pentru că ți-a plăcut forma, ai în living un fotoliu moștenit, o vază cumpărată într-o călătorie, o fotografie, o anumită nuanță pe care o alegi mereu fără să-ți dai seama.
Și totuși, dacă privești cu atenție, casa ta spune ceva despre tine pentru că, de fapt, casa ta are deja un stil. Întrebarea este dacă acel stil te mai reprezintă. Pentru că există o diferență între o casă care arată bine și una în care te recunoști.
Casa ta este o colecție de alegeri.
Rareori începem amenajarea unei case de la zero. Venim cu obiecte, amintiri, fotografii, călătorii și preferințe pe care le-am adunat de-a lungul anilor.
Păstrezi un scaun pentru că îți amintește de bunici. Alegi mereu lemnul, inul sau ceramica. Te atrag formele rotunjite, culorile calme sau, dimpotrivă, contrastele puternice.
Luate separat, par simple preferințe. Dar puse cap la cap, încep să dezvăluie o poveste. De aceea, dacă vrei să-ți descoperi stilul, începe cu ceva foarte simplu: nu cumpăra nimic. Privește.
Uită-te la lucrurile pe care le-ai păstrat ani de zile. La cele pe care le-ai ales fără să urmezi neapărat o tendință. Observă ce se repetă.
Aceeași culoare.
Același material.
Aceleași forme.
Aceeași atmosferă.
S-ar putea să descoperi că stilul tău este deja acolo, ascuns în alegerile pe care le-ai făcut instinctiv.
Poți iubi un stil fără să vrei să trăiești în el
Aici apare unul dintre paradoxurile designului interior: ceea ce admirăm nu este întotdeauna ceea ce ni se potrivește.
Putem privi un interior minimalist și să spunem „ce frumos!”. Putem salva zeci de imagini Japandi pe Pinterest sau putem admira eleganța unui apartament Art Deco.
Dar dacă ne imaginăm că trebuie să trăim acolo zi de zi, răspunsul poate fi complet diferit.
Poate îți place minimalismul, dar ai nevoie de obiectele care spun povestea familiei tale. Poate admiri interioarele spectaculoase, dar tu te simți bine într-un spațiu calm și simplu. Poate iubești culoarea, dar nu ai vrea să o vezi peste tot.
Pentru că stilul personal nu este doar despre ce îți place să privești. Este și despre felul în care îți place să trăiești.
Cum îți bei cafeaua? Unde citești? Îți place să primești mulți oaspeți sau preferi intimitatea? Ai nevoie de ordine vizuală sau te simți bine înconjurat de numeroase obiecte? Îți place lumina puternică sau preferi atmosfera creată de mai multe surse de lumină?
Toate acestea fac parte din stilul tău.
De aceea, stilul personal nu ar trebui să fie o etichetă: „Sunt minimalist”, „Sunt clasic”, „Sunt boho”. Stilul personal este întâlnirea dintre ceea ce îți place, felul în care îți place să trăiești și felul în care vrei să te simți în spațiul tău.
Când cele trei se întâlnesc, casa începe să semene cu tine.
Casa trebuie să crească odată cu tine
Uneori problema nu este că nu avem stil. Problema este că noi ne-am schimbat, iar casa a rămas în urmă. Casa pe care ai amenajat-o la 30 de ani poate să nu mai aibă nicio legătură cu omul care ești astăzi. Și este firesc.
Pe măsură ce trec anii, se schimbă gusturile, nevoile, prioritățile și felul în care folosim spațiul. Ceea ce ne făcea fericiți la 25 de ani poate să nu mai fie ceea ce căutăm la 40 sau la 50.
La 25 de ani avem nevoie de energie, experiment și spontaneitate. Mai târziu putem căuta mai multă liniște, confort, lumină, ordine și calitatea lucrurilor pe care le păstrăm în jurul nostru.
Casa păstrează cine am fost. Casa arată cine suntem. Și poate pregăti cine vrem să devenim.
De aceea, casa nu ar trebui să rămână captivă într-o anumită etapă a vieții noastre, ci poate crește odată cu noi.
Asta nu înseamnă să schimbăm totul de fiecare dată când trecem într-o nouă etapă. Uneori este suficient să eliminăm ceea ce nu ne mai reprezintă, să păstrăm cu intenție ceea ce iubim și să aducem câteva lucruri care vorbesc despre cine suntem acum.
Din când în când, merită să-ți privești casa cu ochi proaspeți.
Întreabă-te:
Îmi place cu adevărat sau doar m-am obișnuit cu ea?
Aș cumpăra din nou acest obiect astăzi?
Îl aleg pentru că mă reprezintă sau pentru că este la modă?
Și poate cea mai importantă întrebare:
Cum mă simt când intru pe ușă?
Dacă răspunsul este „liniștit”, „inspirat”, „protejat”, „acasă”, atunci casa face deja ceva foarte important pentru tine.
Dacă răspunsul este „agitat”, „obosit” sau „parcă nu e a mea”, nu înseamnă că trebuie să schimbi totul.
Poate sunt prea multe lucruri. Poate culorile nu mai corespund stării tale. Poate mobilierul nu mai susține felul în care trăiești. Sau poate ai adunat atât de multe tendințe încât vocea ta s-a pierdut printre ele.
Și aici este, de fapt, frumusețea designului interior: nu aceea de a crea o casă perfectă, ci de a crea un spațiu în care viața ta să se simtă bine.
Nu trebuie să copiezi casa altcuiva. Nu trebuie să alegi un stil dintr-un catalog sau să arunci tot ce ai pentru a începe de la zero. Începe prin a privi, apoi observă ce vrei să păstrezi, ce te emoționează, ce te liniștește. Ce te atrage iar și iar, chiar dacă nu știi să explici de ce. Acolo se află, de multe ori, răspunsul.
Casa ta are deja un stil. Poate că este timpul să afli dacă acel stil încă te reprezintă. Iar dacă nu, nu înseamnă că ai greșit. Înseamnă doar că ai crescut. Și poate că și casa ta are nevoie să crească odată cu tine. Nu ai nevoie de o casă nouă, ci de o versiune mai sinceră a casei pe care o ai deja.
Dacă vrei să descoperi care este stilul tău și cum îl poți transforma într-un interior care să te reprezinte, te invit la cursul „Care este stilul tău? Ghid de descoperire în design interior”, care începe pe 3 septembrie, la sediul Fundației Calea Victoriei: trei întâlniri despre stil, alegeri și despre felul în care casa poate deveni o expresie autentică a celui care ești astăzi.
