Intr-o zi de 10 februarie, in 1840, Regina Victoria a Marii Britanii se casatorea cu printul Albert de Saxa-Coburg-Gotha, un barbat frumos, tandru si discret. Victoria Alexandrina a fost regina Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei din 1837 pana in 1901, imparateasa a Indiilor, din 1877 pana in 1901 si stapana a celor 28 de colonii britanice. A domnit mai mult de 63 de ani, avand cea mai lunga domnie a unui monarh britanic, si a fost ultimul monarh al Casei de Hanovra. Printesa Victoria si-a intalnit viitorul sot, varul ei primar, Printul Albert de Saxa-Coburg si Gotha, cand avea 17 ani, in 1836. Unii autori au scris ca initial ea l-a gasit pe Albert ca fiind “mai degraba plictisitor”. Totusi, potrivit jurnalului ei, s-a bucurat de compania lui inca de la inceput. Casatoria a avut loc la 10 februarie 1840 la Palatul St. James din Londra. Regina si printul au format cuplul ideal. Au avut impreuna patru baieti si cinci fete. Victoria I-a oferit lui Albert titlul de print consort in anul 1857, si I-a permis sa se implice in problemele tarii. Printul Albert a jucat un rol important in formarea comportamentului reginei. El a inteles inaintea ei importanta mentinerii unor bune relatii ale monarhiei cu guvernul. Regina Victoria era atat de absorbita de nasterea urmasilor, de scrierea memoriilor (s-a ocupat de ele aproape 60 de ani) si de vizitarea noilor posesiuni regale, incat puterea ei in stat a devenit din ce in ce mai simbolica. Atitudinea sa si, in general, comportamentul cuplului regal au trezit admiratia poporului britanic - mai ales a claselor de mijloc, care se recunosteau in aceasta familie. Moartea printului Albert, in decembrie 1861, de febra tifoida, a afectat-o profund pe Victoria, care a parasit Buckingham-ul si s-a refugiat la castelul Windsor. Poporul nu a inteles aceasta retragere indoliata si a reclamat in mod repetat abolirea unei monarhii devenite inutile. Victoria a revenit pe scena politica in anul 1867. Domnia sa a reprezentat apogeul puterii mondiale a Marii Britanii, iar "Era Victoriana" ramane, in istoria Marii Britanii, o epoca infloritoare atat din punct de vedere economic, cat si cultural.