Intr-o zi de 17 februarie, in 1904, avea loc, la Milano, premiera mondiala a operei Madame Butterfly de Giacomo Puccini. Opera in trei acte, compusa pe un libret de Luigi Illica si Giuseppe Giacosa (bazat pe o povestire de John Luther Long  dramatizata de David Belasco), este una dintre cele mai cunoscute lucrari muzicale din toate timpurile. Se spune ca opera Madame Butterfly s-a nascut la Torre del Lago, dupa ce compozitorul s-a documentat temeinic asupra intonatiilor muzicii orientale, a primit de la cantareata Sada Yacco, aflata la Milano, cateva melodii nipone autentice si si-a comandat de la Tokio imprimari mecanice de muzica populara. Niciodata, sustin istoricii, Puccini n-a lucrat cu mai multa placere, prelungind intentionat compunerea fiecarei scene, pentru a nu fi silit sa se desparta prea curand de subiectul care ii cucerise imaginatia. Actiunea operei se petrece in Japonia, la Nagasaki, la sfarsitul secolului al  XIX-lea. Tanara japoneza Cio-Cio-San (Madame Butterfly) este repudiata de familie dupa ce se casatoreste, incalcand traditia, cu un ofiţer american. Acesta pleaca la scurt timp dupa nunta si se va intoarce peste trei ani, impreuna cu sotia lui de origine americana, pentru a-si lua fiul pe care il are, intre timp, cu Cio-Cio-San. Madame Butterfly se sinucide inainte de a apuca sa-si vada copilul plecand. Prima reprezentare a operei Madame Butterfly, cea de la Milano, a fost un adevarat dezastru. Abia dupa o refacere a libretului si a muzicii, opera va capata audienta la public, dupa o prezentare, cateva luni mai tarziu, la Teatro Grande din Brescia. De atunci, tragica poveste de dragoste a lui Cio-Cio-San pentru locotenentul Pinkerton continua sa emotioneze generatii dupa generatii de iubitori ai operei si ramane un simbol al iubirii sacrificate de indiferenta si egoism. Giacomo Puccini este compozitorul care a avut o apreciere deosebita, aproape o slabiciune, pentru cantaretii romani: l-a ales pe tenorul Grigore Gabrielescu pentru premiera mondiala a operei Edgar, in rolul titular, iar mai tarziu pe Hariclea Darclee pentru premiera mondiala a operei Tosca. Aceasta din urma i-a sugerat introducerea unei arii pentru soprana in actul al doilea, astfel nascandu-se celebra Vissi d'arte.