Intr-o zi de 5 decembrie, in 1848, presedintele american James Knox Plok  declansa celebra "goana dupa aur", dupa ce anunta descoperirea de mari zacaminte cu acest metal pretios in California. Goana dupa aur din California (California Gold Rush 1848 – 1855) a inceput in ianuarie 1848, cand s-a descoperit aur la Ferma lui Sutter din localitatea Coloma. Dupa ce s-a raspandit vestea, aproximativ 300.000 de oameni au venit in California din restul Statelor Unite si de peste hotare. Acesti primi cautatori de aur, numiti „Forty-Niners”, au calatorit pana in California cu vaporul si in carute cu coviltir peste continent, infruntand adesea greutati mari pe parcursul calatoriei. In timp ce majoritatea primilor sositi erau americani, goana dupa aur a atras si zeci de mii de oameni din America Latina, Europa, Australia si Asia. La inceput, prospectorii au extras aurul din albia raurilor si paraielor prin metode simple, cum ar fi strecurarea, dar mai tarziu au fost dezvoltate metode mai sofisticate de extractie, care ulterior au fost adoptate in intreaga lume. A fost extras aur in valoare de miliarde de dolari americani, aducandu-le unora averi considerabile; totusi, multi s-au intors acasa nu cu mult mai bogati decat venisera. Efectele goanei dupa aur au fost impresionante. Orasul San Francisco s-a transformat rapid dintr-un catun de corturi intr-o metropola si s-au construit drumuri, biserici, scoli si alte orase. A fost constituit un sistem de legi si un guvern, ducand in 1850 la admiterea Californiei ca stat al SUA. S-au dezvoltat noi metode de transport. Vaporul cu aburi a inceput sa fie folosit pe scara larga si s-au construit cai ferate. Agricultura, a doua ramura economica in crestere a Californiei a avut o crestere mare. Insa au fost si efecte negative: triburile de amerindieni au fost atacate si izgonite de pe pamanturile lor, iar mineritul a distrus mediul inconjurator.