Fiecare cultură din lume are o filozofie diferită despre frumusețe. Nu este vorba doar despre produsele folosite, ci despre ce înseamnă standardul de frumusețe și îngrijire. Odată cu era digitală, putem da follow femeilor pe care le admirăm, indiferent de zona geografică în care se află. Astfel, împrumutăm obiceiuri noi, încercăm să înțelegem abordări diferite ale ritualurilor de beauty și, în timp, ne formăm o imagine fascinantă despre cum se îngrijesc femeile din diferite zone ale globului. De exemplu, am putea spune: Coreea = prevenție. Japonia = răbdare. Franța = personalitate. Nordicele = sănătate. Maroc = ritual.
Concluzia pe care o putem trage este că, deși ideea de frumusețe universală e falsă, nevoia de a ne simți bine în pielea noastră pare universală. O femeie din Seoul, una din Kyoto, una din Oslo și una din Marrakech fac lucruri destul de diferite dimineața. Și totuși, fiecare urmărește același lucru: să se simtă bine în pielea ei.
Coreea de Sud: frumusețea ca investiție zilnică
Pe lângă SPF și hidratare, femeile coreene au obsesia barierii pielii. De aceea vezi multe produse cu centella asiatica, orez fermentat, mucină de melc, ceramide, ingrediente calmante, nu agresive (au mai puțini acizi exfolianți decât europencele, de exemplu).
Foarte interesant este și obiceiul de a reaplica SPF-ul în timpul zilei, inclusiv cu stick-uri sau cushion-uri speciale. Pentru multe coreence, să ieși fără protecție solară este aproape ca și cum ai ieși fără să te speli pe dinți. În ceea ce privește părul, există preferința pentru scalp sănătos: exfoliere delicată a scalpului, masaje și tratamente hidratante mai degrabă decât styling agresiv care deteriorează, în timp, și cel mai viguros fir de păr.
Japonia: respect pentru piele
Japonezele au ritualuri aproape ceremoniale de îngrijire. Double cleansing-ul (demachiere cu ulei + curățare delicată) nu este trend, ca la noi, ci rutină veche.
Un detaliu foarte interesant: multe femei japoneze folosesc ulei de camelia (tsubaki oil) pentru păr — un ingredient tradițional folosit de gheișe pentru luciu și disciplinarea firelor. Uleiul hrănește fără să îngreuneze și este încă popular.
Tot japonezele practică ideea de baie lungă, fierbinte (ofuro), care nu este doar igienă, ci resetare a corpului. Pielea este hidratată imediat după baie, cât încă este ușor umedă. Japonezele intră în cadă doar după ce fac un duș, pentru ca apa de îmbăiere să fie curată. Și mai au ele un ritual care poate fi împrumutat pentru că se simte plăcut și e simplu de pus în practică: un prosop cu apă caldă, pus pe față câteva minute înainte de curățare, pentru relaxarea mușchilor și înmuierea sebumului. E aproape un mini-spa făcut acasă și are ceva foarte reconfortant în el.
Machiajul este, de multe ori, discret: ten luminos, obraji ușor colorați, accent pe prospețime. În viziunea japonezelor, frumusețea trebuie să fie discretă, dar fără cusur.
Maroc: frumusețea ca ritual de purificare
În Maroc, Hammamul tradițional nu înseamnă doar îmbăiere. Începe cu abur, continuă cu săpun negru marocan (savon noir), apoi exfoliere intensă cu mănușa kessa, iar la final vine hidratarea cu ulei de argan.
Și aici apare ceva foarte interesant pentru păr: femeile marocane folosesc de generații întregi uleiul de argan, mai ales pe lungimi și vârfuri, pentru protecție împotriva deshidratării și a soarelui. Uneori, îl combină cu apă de trandafiri sau cu măști cu argilă ghassoul pentru scalp.
În multe familii, ritualul de îngrijire și frumusețe este încă transmis între generații, de la mame la fiice, ca o rețetă de familie. Cât despre felul în care văd ei frumusețea, acest proverb marocan/magrebian spune tot: „Frumusețea trece prin inimă înainte să ajungă la ochi.”
Etiopia: hidratare intensă
În zone cu climă uscată sau vânt, femeile etiopiene folosesc de mult timp unturi vegetale și uleiuri dense, inclusiv unt de shea sau amestecuri botanice pentru piele și păr.
Pentru păr, tradițional se folosesc amestecuri de unturi și uleiuri protectoare, tocmai pentru a păstra hidratarea firelor foarte texturate. Îngrijirea părului este adesea un ritual colectiv — timp petrecut împreună, împletit, aplicat de măști. Aici, frumusețea are și o dimensiune comunitară foarte frumoasă.
Norvegia: „skinimalism”
Înainte ca îngrijirea cu produse puține, dar atent alese să capete un nume pe Instagram, „skinimalism” (minimalism în îngrijirea pielii), norvegienele o practicau deja. Ele preferă să poarte foarte puțin machiaj, pe o piele cât mai sănătoasă.
În țările nordice, multe femei folosesc creme bogate și ingrediente protective pentru frig: glicerină, extract de ovăz, uleiuri, formule simple care repară bariera pielii.
Un detaliu care mie mi se pare de-a dreptul magic: multe nordice nu fug de frig, ci ies în natură aproape zilnic. Există ideea de friluftsliv — viață petrecută afară, indiferent de vreme. Iar asta se vede și în felul în care privesc frumusețea: mai puțin artificiu, mai multă sănătate. Machiajul de zi cu zi înseamnă, de cele mai multe ori, sprâncene naturale, mascara, BB cream, uneori un blush discret și un balsam de buze incolor sau pigmentat.
Franța: frumusețea imperfectă, dar memorabilă
Franțuzoaicele au reputația de a folosi multă mascara, uneori fiind aproape singurul produs de machiaj. Accentul este pus pe gene, piele și buze hidratate. În rest? Mai degrabă puțin decât prea mult. Unele franțuzoaice au obiceiul de a avea zile complet fără machiaj, inclusiv înaintea unor evenimente importante, pentru ca pielea să „se odihnească”. Ideea nu este demonstrată științific ca necesitate biologică, dar există cultural această convingere că pielea arată mai bine când nu este sufocată zilnic.
Părul „perfect imperfect” este aproape un standard cultural. Nu foarte coafat, dar cu textură, volum și personalitate. Însă să nu ne lăsăm înțelate: franțuzoaizecele investesc mult în tunsori și produse care le permit să obțină acel look natural și, cu siguranță, nu așa se trezesc dimineața.
Tot în Franța, parfumul devine un accesoriu identitar. Multe femei franceze rămân ani întregi fidele unui parfum-semnătură. Ideea nu este să miroși „ca un trend”, ci ca tine.
Mai există un detaliu foarte franțuzesc: multe femei investesc în farmacie dermato-cosmetică mai degrabă decât în produse foarte glamour. Și încă ceva simpatic: franțuzoaicele spun des că pielea trebuie să arate ca piele. Nu excesiv mată, nu excesiv acoperită. Pentru că frumusețea nu vine din perfecțiune, ci din personalitate.
Islanda: frigul face regulile jocului
În Islanda, frigul și vântul puternic obligă la îngrijire serioasă. Toate femeile au pe etajera din baie creme dense, pentru hidratare intensă și protecție, produse reparatoare.
Aici există și cultura băilor termale și a apei bogate în minerale, așa că multe femei folosesc măști sau produse inspirate din ingrediente locale (alge, minerale, apă geotermală). Machiajul este, de obicei, minimalist, iar accentul cade pe piele sănătoasă și un look foarte natural. Într-un fel, clima aspră a făcut ca îngrijirea pielii să conteze mai mult decât acoperirea ei.
Din cauza cocteilului de frig, aer uscat și vânt, multe islandeze evită spălarea foarte frecventă a părului și styling-ul agresiv cu căldură. Accentul este pus pe păr sănătos și rezistent, nu perfect coafat. Multe folosesc măști foarte nutritive și produse protective pentru scalp, tocmai pentru că mediul poate fi dur.Paradoxal, apa bogată în minerale din Islanda, deși foarte apreciată, poate fi prea dură pentru păr. De aceea, multe femei folosesc măști hidratante intense și leave-in-uri bogate, ca să combată uscarea.
Foto: Freepik
