Dacă unii oameni rețin ușor chipuri, iar alții date sau versuri din cântece, cei mai mulți dintre noi reținem parfumuri. Nu mă refer neapărat la sticle elegante sau la nume celebre de pe rafturile magazinelor. Mă refer, mai degrabă, la mirosul vaniliei din prăjiturile bunicii, la aerul de pe malul mării, seara, la teii care înfloresc în București pentru câteva săptămâni și transformă orașul într-un loc mai blând decât este de obicei.
Există un motiv pentru care mirosurile ne ating atât de repede. Simțul mirosului este direct conectat la zonele din creier responsabile cu emoțiile și memoria, motiv pentru care anumite arome declanșează stări, amintiri sau senzații fizice. Nu întâmplător, un parfum purtat într-o anumită perioadă din viață poate deveni, ani mai târziu, un adevărat portal emoțional.
Poate tocmai de aceea parfumurile au atât de multă legătură cu atenția și cu prezența. Coco Chanel spunea că „un parfum trebuie purtat acolo unde o femeie vrea să fie sărutată”, iar dincolo de eleganța replicii, ideea rămâne relevantă și astăzi: parfumul este intim, emoțional și profund personal.
În ultimii ani, lumea parfumeriei vorbește tot mai des despre „antrenarea nasului”. Expresia poate suna pretențios la început, dar mecanismul este foarte simplu. Exact cum îți educi gustul pentru cafea sau vin, îți poți educa și capacitatea de a recunoaște și diferenția mirosurile.
Iar procesul are un efect secundar neașteptat: te ajută să încetinești ritmul și să trăiești mai prezent.
„Antrenamentul nasului” = mindfulness
Majoritatea dintre noi mirosim lucrurile superficial și foarte repede. Etichetăm un parfum ca „dulce”, „puternic” sau „fresh”, fără prea multe nuanțe. Când începi însă să acorzi atenție ingredientelor separat, percepția se schimbă complet.
Începi să observi diferența dintre vanilia cremoasă și cea afumată, dintre citricele verzi și cele solare. Dintre trandafirul proaspăt și cel pudrat, dintre fructele de pădure sau caramelul unui parfum gurmand și dulceața romantică a florilor albe.
Iar exercițiul acesta are ceva foarte apropiat de practicile mindfulness. Pentru că presupune exact ceea ce fac majoritatea tehnicilor de reglare emoțională: atenție conștientă asupra prezentului.
Adevărul este că nu poți mirosi cu adevărat în grabă. Trebuie să te oprești puțin, să inspiri mai lent și să-ți dai timp să observi. Să stai câteva secunde cu senzația înainte să îi dai un nume.
Parfumiera și autoarea Mandy Aftel spune că, pentru a mirosi cu adevărat un parfum, trebuie să folosești și imaginația. Și are sens. Uneori, un ingredient nu miroase pur și simplu „a vanilie” sau „a trandafir”. Miroase ca o stare, ca o cameră. Ca o amintire sau îți amintește o persoană. Tocmai de aceea, doi oameni pot percepe complet diferit același parfum. Fiecare îl filtrează prin propria memorie emoțională.
Exercițiul simplu pe care îl folosesc parfumierii
Una dintre cele mai bune metode de antrenament olfactiv este și cea mai simplă: alegi câteva ingrediente foarte distincte și le miroși separat timp de câteva minute pe zi.
Poți începe cu:
• cafea
• vanilie
• mentă
• piper
• busuioc
• coajă de portocală
• scorțișoară
• trandafir
Ideal este să alegi 4-6 mirosuri foarte diferite între ele. Miroase fiecare ingredient fără grabă, de 2-3 ori, cu pauze scurte între ele. Nu încerca doar să identifici mirosul. Închide ochii și încearcă să descrii ce imagine creează în mintea ta.
Este rece sau cald? Verde sau cremos? Luminos sau întunecat? Îți amintește de ceva?
Partea interesantă este că nu există răspunsuri „greșite”. Exact ca în mindfulness, importantă este observația, nu performanța.
Cum începi să recunoști ingredientele în parfumul tău preferat
După o perioadă, apare partea cea mai frumoasă: începi să recunoști ingredientele în parfumurile pe care deja le porți.
Dacă ai mirosit separat vanilie, piper roz sau vetiver, într-o zi le vei identifica spontan într-un parfum familiar și vei avea senzația că îl descoperi din nou. Atunci începi să înțelegi și structura parfumurilor:
• notele de început, care sunt mai volatile și mai ușor de perceput, dar pentru o perioadă scurtă de timp
• inima parfumului, unde apar florile sau condimentele și simți că parfumul începe să se deschidă în fața ta
• baza, care rămâne pe piele și haine ore întregi și este cea mai intimă parte din arhitectura parfumului
Practic, parfumul nu mai este „un singur miros”, ci o compoziție în straturi.
Iar asta schimbă inclusiv felul în care consumi parfumuri. Nu mai cauți doar ceva „care miroase bine”, ci începi să observi detalii, combinații și senzații.
Orașul ca exercițiu olfactiv
Există și un exercițiu foarte bun care nu costă nimic: mersul prin oraș cu atenția mutată către mirosuri. Mai ales acum, când teii înfloresc în București și când grădinile se umplu de culorile și aromele florilor.
Dacă treci pe lângă ei în grabă, vei spune simplu: „miroase frumos”. Dacă te oprești puțin, începi să observi mai multe straturi: miere, polen, verde crud, aer cald, ceva ușor prăfos spre seară.
Pentru că exact asta face un nas antrenat: separă nuanțele.
Chiar dacă nu vom deveni cu toții experți în ingrediente rare sau nu vom recunoaște instant patchouli-ul într-un parfum scump, important este că începem să fim mai prezenți, mai dispuși să observăm și să nu mai trecem atât de repede prin lucrurile mici care ne fac plăcere.
3 pentru acasă
1. Creează-ți propriul „kit” de antrenament olfactiv
Alege 5 ingrediente foarte diferite și miroase-le câteva minute pe zi timp de o săptămână. Nu încerca să le judeci. Doar observă-le.
2. Testează parfumul tău preferat în etape
Pulverizează-l pe piele și miroase-l la 5 minute, o oră și 4 ore distanță. Vei observa cât de mult se schimbă.
3. Fă o plimbare fără căști
Mergi prin oraș cu atenția orientată exclusiv spre mirosuri. Mai ales seara, când teii sunt în floare. E unul dintre cele mai simple exerciții de mindfulness pe care le poți face fără să îți dai seama.
Foto: Freepik
