Ziua de 14 iulie are o semnificatie deosebita pentru francezi, dupa ce in 1789 populatia Parisului lua cu asalt vechea fortareata a Bastiliei, devenita inchisoare regala si considerata un simbol al absolutismului. Ca urmare a acestui eveniment, 14 iulie a devenit Ziua Frantei sau "Sarbatoarea Federatiei", asa cum a fost atunci numita, si a fost sarbatorita pentru prima data pe 14 iulie 1790, cand Franta a devenit, pentru scurta vreme, monarhie constitutionala. Apoi, timp de aproape un secol, ziua de 14 iulie nu a fost luata in seama. A devenit cu adevarat sarbatoare nationala abia in 1880, sub a Treia Republica. In 1880, ministrul de Interne francez s-a asigurat ca aceasta zi va fi sarbatorita cu mare fast. O parada militara a avut loc pe hipodromul Longchamp, unde au fost prezenti 300.000 de spectatori. La parada a participat si presedintele Jules Grevy. Parada militara, inspirata de parada garzii federale din 1790, are loc si astazi de ziua nationala. De-a lungul timpului, in ziua de 14 iulie se formase o traditie pentru presedintii tarii sa acorde gratieri colective detinutilor din penitenciare. In fiecare an, aproximativ 3.000 de persoane beneficiau de clementa sefilor statului. Tot in aceasta zi, cetatenilor de rand le erau anulate amenzile de parcare. Odata cu venirea la putere a lui Nicolas Sarkozy, in 2007, aceasta traditie a luat sfarsit, presedintele francez refuzand sa urmeze exemplul predecesorilor sai. In 1994, soldatii germani de la Eurocorps au participat la parada de pe Champs-Elysees, ca un semn de reconciliere. Odata cu alegerea presedintelui Jacques Chirac s-a format traditia ca tinerii din toata Franta si militarii sa fie invitati la receptia de la Palatul Elysee, care are loc dupa parada. In fiecare an, pe 14 iulie, o grandioasa parada militara are loc pe Champs-Elysees. Paradele militare, ceremoniile si focurile de artificii de bucura de o pregatire atenta.