Prințul William și Prințesa de Wales au participat la premiera mondialǎ a filmului „Digger”, cel mai nou proiect al lui Tom Cruise, regizat de Alejandro Gonzalez Iñárritu. Evenimentul a avut loc la ODEON Luxe Leicester Square și a fost organizat în cadrul Royal Film Performance, un eveniment caritabil dedicat sprijinirii profesioniștilor din industria britanicǎ de film și televiziune.
Kate și William au revenit pe covorul roșu dupǎ o absențǎ de 4 ani, ultima lor apariție fiind în mai 2022, tot la un film al lui Tom Cruise, „Top Gun: Maverick”. Iar Tom Cruise a repetat gestul elegant din urmǎ cu 4 ani, oferindu-i lui Kate mâna pentru a o ajuta sǎ coboare scǎrile.
Lady Gaga, în vârstă de 40 de ani, și partenerul ei, Michael Polansky, un antreprenor de 42 de ani, au devenit părinți pe 9 iunie, cu ajutorul unei mame surogat.
Fetița s-a născut în Los Angeles, în Statele Unite, dar vestea a fost dezvăluită abia câteva luni mai târziu, la sfârșitul verii.
În primul episod Magic People în 10 minute din noul sezon, Ruxandra Rusan vorbește cu psihologul și psihoterapeutul Corina Cerchez despre granița dintre stresul care ne ajută și stresul care ne consumă – și despre câteva lucruri concrete pe care le putem face atunci când realitatea care ne stresează nu poate fi, pur și simplu, eliminată. Idei pe scurt, pentru o viață mai bună.
Bertrand Russell, gânditorul englez care scria despre fericire cu mult înainte ca ea să devină o industrie, dedică într-una din cărțile sale, „În căutarea fericirii”, un capitol întreg plictiselii și nevoii noastre de stimulare. Acesta observă, cu aproape un secol în urmă, un paradox care între timp n-a făcut decât să devină mai vizibil: suntem mai puțin plictisiți decât strămoșii noștri și, cu toate acestea, ne temem mai mult de plictiseală. Cu cât am inventat mai multe mijloace de a o alunga, cu atât pare să fi scăzut putința noastră de a rămâne în ea. Russell merge mai departe și spune că o anumită capacitate de a suporta monotonia este indispensabilă unei vieți fericite, fiindcă o viață bună este, într-o măsură importantă, și una tihnită.
Cine face temele? La prima vedere, este o întrebare simplă, iar răspunsul pare să vină chiar din definiție. Potrivit DEX, tema este „un exercițiu scris dat școlarilor, studenților etc. pentru aplicarea cunoștințelor dobândite”. Așadar, cine face tema? Școlarul. Însă, din acest punct, intervin nuanțele de gri date de vârstă și context, iar răspunsul devine asemenea unei cepe, cu mai multe straturi: copilul, cu nivelul de autonomie, dar și cu nivelul academic și ritmul personal; părintele și povara invizibilă pe care școala o poate transfera familiei; profesorul și limita dintre „consolidare acasă” și „am nevoie de un adult care să continue predarea”.
