Îmi amintesc că eram în bucătăria unei prietene, la cafea, când îmi spune că un magazin de unde ne facem amândouă cumpărăturile tocmai a trimis un mail.
- Au reduceri de până la 60%!
Ne-am pus amândouă ochelarii, ne-am suflecat mânecile și am început să căutăm haotic pe site, printre lucrurile reduse. Fuste, pantofi, bluze, genți, jeanși. O oră mai târziu, eram amândouă obosite, frustrate și fără vlagă, cu coșul plin de lucruri aruncate alandala și cu o sumă astonomică la capătul listei.
- De fapt, tu ce îți dorești din toate astea?, am întrebat.
- Nici nu știu, a ridicat ea din umeri. Mie mi-ar trebui doar niște bluze pentru „la birou”.
În coș nu era nicio bluză „pentru la birou”. Am început să râdem, am triat lucrurile din coșul virtual și am rămas amândouă cu câteva articole pe care le-am și comandat.
Lipsea, însă, satisfacția pe care o ai când rezolvi ceva sau când cumperi un lucru de care ai nevoie sau care îți place foarte mult. Mai degrabă simțeam vină că am irosit timpul și că am cumpărat ceva doar pentru că era la reduceri.
Dacă nu ai o intenție clară, e ca și cum ai pleca în vacanță fără să știi unde vrei să ajungi. Ar putea suna, la o adică, interesant. Dar realitatea este că altfel îți faci bagajul dacă pornești spre munte, altfel dacă pornești spre mare. Altfel umpli rezervorul dacă pleci până la Eforie, altfel dacă pleci în Grecia.
Psihologul american Barry Schwartz a popularizat o idee care pare croită pe tiparul unor după-amiezi petrecute în fața ecranului: paradoxul alegerii. În anumite situații, mai multe opțiuni nu înseamnă neapărat mai multă libertate sau mai multă satisfacție. Dimpotrivă, ne pot face să comparăm la nesfârșit, să ne îndoim de ce am ales și să ne întrebăm dacă nu cumva am ratat ceva mai bun. În fața unui raft cu trei bluze te descurci. În fața a trei sute, începi să te întrebi dacă nu cumva îți trebuie, de fapt, o geantă.
Trebuie să știi care este intenția pentru că intenția dă direcția acțiunii, dictează pașii necesari și te pregătește să ajungi cu bine la destinație.
Intenția se stabilește la început
Ca să nu ne învârtim în cerc, ajută să ne luăm o mică pauză de gândire înainte de orice acțiune. Câteva secunde în care ne întrebăm care este scopul/intenția, care sunt pașii potriviți să ajungem acolo și, eventual, stabilim inclusiv motivația. Veți vedea că totul devine mai simplu și mai ușor de pus în practică. Treaba aceasta este valabilă atât pentru lucruri mărunte, cum ar fi gătitul unui prânz, cât și pentru lucruri mari, cum ar fi atunci când avem un proiect important la muncă ori când punem sub lupă o relație în care nu știm sigur dacă mai vrem să investim timp, sentimente, răbdare, încredere.
În psihologie există chiar un nume pentru felul în care transformăm o intenție într-un plan concret: implementation intentions, concept cercetat de Peter Gollwitzer. Ideea este simplă: nu rămânem doar la „vreau să fac asta”, ci stabilim când, unde și cum vom acționa. De pildă, „când intru pe site, caut mai întâi două bluze potrivite pentru birou și mă opresc la bugetul stabilit”. Nu e o formulă magică, dar un asemenea plan poate face mai ușoară trecerea de la dorință la faptă.
Mereu există o intenție
Poate sună lipsit de spontaneitate să funcționezi așa, însă vă asigur că merită să încercați. Intenția nu e spontană. Ea răspunde unei nevoi și, dacă pare spontană, e doar din pricina faptului că ne întrebăm prea rar ce nevoi sau dorințe ne conduc și ne determină să acționăm într-un fel sau altul.
Să ne întoarcem puțin la acea oră petrecută pe site-ul cu haine. Modul haotic în care aruncam lucruri în coșul virtual avea la bază o intenție, dar nu pe cea potrivită. Dacă ar fi fost cea potrivită, ne-am fi distrat. Însă noi eram obosite și cu un sentiment neplăcut de vinovăție. Intenția a fost să profităm de moment, însă pentru că nu ne-am luat acele câteva secunde să ne limpezim până la capăt ideea, lucrurile au luat-o razna.
Ce însemna, în acel context, să profităm de moment? Cel mai probabil: să găsim lucrurile de care avem nevoie la un preț mai bun. Care sunt lucrurile de care avem nevoie? Câte putem lua acum? Care sunt prioritare? Asta ar fi redus mult cantitatea de obiecte vizualizate și ar fi mărit considerabil șansele ca prietena mea să găsească acele bluze pentru „la birou”.
Și mai e ceva: magazinele online nu sunt spații neutre, în care decidem complet desprinse de context. Economiștii comportamentali Richard Thaler și Cass Sunstein au făcut cunoscută ideea de „arhitectură a alegerii”: felul în care sunt prezentate opțiunile influențează ce alegem. Un cronometru care anunță că oferta expiră, o etichetă roșie cu „ultimele bucăți”, recomandările care curg fără sfârșit — toate ne pot împinge să reacționăm mai repede decât apucăm să ne întrebăm dacă avem nevoie de acel lucru. Tocmai de aceea, câteva secunde de claritate pot fi un exercițiu de libertate personală.
Ce a ieșit, în schimb? Scroll infinit printre lucruri și lucrușoare, entuziasm și oboseală, alegeri haotice și lipsite de sens, iar în final o sumă de bani folosită fără cap și, de aici, sentimentul acela neplăcut că am pierdut și timp și resurse.
Dacă ne întoarcem la metafora cu vacanța, imaginați-vă cum ar fi să ai în spate un rucsac cu lucruri pe care le-ai folosi la munte, iarna și te trezești pe malul mării, în august.
Creierul nostru stabilește intenții mai tot timpul. Însă jonglează cu atât de multe gânduri, cu atât de mulți stimuli, încât pauza pentru stabilirea acestei intenții trebuie să fie făcută conștient. Este un exercițiu pe care îl putem face de la cele mai fragede vârste până la cele mai mature. Niciodată nu e prea devreme, niciodată nu e prea târziu.
Aici avem una dintre provocările vieții digitale: ni se cere atât de des să răspundem imediat, încât ajungem să confundăm viteza cu hotărârea. Dar nu orice decizie rapidă este o decizie limpede. Uneori, cel mai eficient lucru pe care îl putem face este tocmai să nu apăsăm imediat pe buton.
1. Înainte să acționezi, stai câteva secunde cu tine. Închide ochii, inspiră, formulează gândul în mintea ta. Fără ecrane, fără să ceri părerea altcuiva, doar tu cu tine și gândul. Care e intenția?
2. De ce alegi să transformi această intenție în realitate? E nevoie, trebuie, îți dorești? Toate sunt perfect valide, dar ajută să fim conștienți de acel „de ce”.
3. Care sunt pașii care te duc în direcția pe care o ai în minte? Ce te-ar putea încurca, ce te-ar putea ajuta? Fă o listă mentală cu acești pași și păstrează-i la îndemână, vor reduce senzația de lipsă de claritate și teama de nereușită.
Intenția contează. Da, și atunci când primești un cadou nepotrivit, dar care știi că a fost oferit din inimă. Însă intenția contează foarte mult și în relație cu noi înșine. Pentru că intenția se naște mereu din iubire, din nevoie sau din dorința de a ne fi mai bine. Claritatea, însă, limpezește apele și ne ajută să vedem dacă rezultatul este cel dorit. Claritatea ne arată de ce merită să continuăm și atunci când dăm de greu, claritatea este cea care ne arată drumul pe termen mediu și lung și ne ajută să înțelegem dacă ceea ce facem azi se aliniază cu ceea ce urmează să facem mâine.
Foto: Magnific
