Ce se întâmplă cu furia pe care o ascundem în noi?

Toate emoțiile sunt bune. Și toate emoțiile au un rol: ne arată ceva ce altfel ne-ar fi mai dificil să conștientizăm.

Share

Fără furie, nu am ști când ne sunt ignorate sau încălcate valorile, când ceva e nedrept (conform credințelor noastre. In extremis, ne-am pune în pericol integritatea corporală. Furia apare când o situație este percepută de noi ca injustă - cu accent pe „percepută”!

Așadar, te trezești că te-ai înfuriat din senin? Ei bine, nu e adevărat. E ceva și înainte de furie.

Deci, ce e înainte de furie?

Ca orice emoție pe care o simțim în corp, furia este declanșată de un gând. Cu ceva exercițiu, devenim conștienți de acest gând sau tipar de gândire. Observăm că e un pattern și că ceva declanșează gândul, care vine la pachet cu emoția.

Dar cum ne ajută asta?

  • În primul rând, nu mai suntem pe pilot automat. Înțelegem că, dacă tiparul declanșator nu ne mai servește, îl putem înlocui cu ceva nou.
  • Apoi, când înțelegem de ce devenim furioși, avem șansa de a răspunde emoției, nu de a reacționa impulsiv.

Ce posibile efecte negative are furia?

Dacă o manifestăm în forma ei brută, ca reacție, intenția principală a furiei este pedeapsa. Să-l pedepsim pe cel care a făcut ceva atât de nedrept! Ei bine, asta duce la deteriorarea relațiilor, poate chiar la ruperea lor. Însă poate duce și la slăbirea încrederii pe care alții o au în tine. Și, în primul rând, a ta față de tine.

În cele mai dure situații, furia poate duce la violență fizică. Psihică e oricum, chiar dacă pare că ești calm, dar clocotești de furie în interior.

Dacă ești părinte sau orice altfel de lider, perpetuezi un model nesănătos. Și apoi ne întrebăm de ce Rusia atacă Ucraina, ca să luăm un exemplu actual.

Nu în ultimul rând, devii din ce în ce mai autocritic și mai perfecționist, în încercarea de a compensa cumva accesele de furie.

Furia are o încărcătură energetică puternică, ce se transmite la nivel celular și molecular. Când suntem încărcați de furie, reacția creierului e de luptă sau fugă. Corpul e contractat, inima bate mai repede, tensiunea crește, respirația se accelerează. Toate aceste reacții corporale se transformă, în timp, în tot felul de boli, de la probleme de stomac, dureri de cap, până la anxietate, depresie, atac de cord sau chiar accident vascular cerebral.

De ce suntem, de fapt, furioși?

Oricât de tentant ar fi să dăm vina pe situație, context, împrejurări, alți oameni (cu excepția cazurilor de atac fizic), în realitate suntem furioși pe noi înșine. Suntem oglinzi unii pentru alții. Dacă ceva mă enervează și mă înfurie la tine sau la situația X, este pentru că același lucru mi-l fac eu mie. Și, procedând așa, îmi încalc propriile valori.

De exemplu, dacă mă înfurie când faci micro management cu mine și îmi dictezi cei mai mici pași, deși eu sunt pregătită și livrez de mult timp la un nivel mult superior profesional și pentru asta m-ai angajat (cazul meu, acum vreo 6-7 ani), înseamnă că nu-mi acorzi încredere (de fapt este despre încrederea în sine a celeilalte persoane, dar ăsta e alt subiect).

Odată ce am identificat asta, mă uit cu atenție, blândețe și acceptare la cum eu însămi nu-mi arăt încredere în mine. Iată:

  • nu-mi ascult intuiția, stau doar în capul meu și apoi mă blamez că iar am făcut așa
  • nu mă culc când îmi pică ochii de somn, că am promis că fac nu știu ce cu nu știu cine 
  • nu simt că am dreptul să mă răzgândesc, deși știu că e cel mai bine pentru mine și pentru ceilalți
  • nu spun „nu”, de frică să nu se supăre cineva, deși știu că e cel mai bun răspuns pentru toată lumea
  • Etc. Etc. Etc.

Când fac toate astea și alte muuuulte variații pe această temă, îmi încalc LIBERTATEA DE A FI CINE SUNT. Odată distrusă această fundație, nu-mi rămân decât frustrarea că nu sunt în stare să (aici completează tu) și furia mea împotriva mea, pe care o vărs împotriva altora. După care apar anxietatea și depresia. Dacă nu pot să fiu eu, ce rost mai are orice altceva?

Are sens pentru tine acum?

Soluția: 

  • Sparge tiparele în care ești blocat, unul câte unul, cu acțiunea aliniată cu valorile tale.
  • Stabilește limite sănătoase, cât mai clare, întâi tu pentru tine. 
  • Caută sprijin, cu toții avem nevoie. 

Totul începe cu tine. Restul se aliniază firesc. Cu siguranță.

Foto: Pexels

Share