Creierul tău nu a fost construit pentru „breaking news”

E dimineață. Îți torni cafeaua, deschizi televizorul și îți spui că verifici rapid ce s-a mai întâmplat în lume. Două minute, atât.

Cinci minute mai târziu, ai aflat despre un accident grav, un nou atac într-o zonă de conflict, un copil dispărut, o nouă scumpire, o viitură care face ravagii la munte și încă un scandal politic. Închizi televizorul. Cafeaua ta este încă fierbinte, iar tu ai obosit înainte să înceapă ziua.

Dacă ai avut vreodată senzația că știrile te încarcă mai mult decât te informează, nu ești singur. Acest articol este inspirat de analiza publicată de psihologul Ali Jasemi în publicația The Conversation. Potrivit celui mai recent Digital News Report realizat de Reuters Institute, aproximativ 40% dintre oameni spun că evită, măcar din când în când, știrile. Procentul aproape că s-a dublat în ultimii ani. Nu pentru că oamenii au devenit mai puțin interesați de ceea ce se întâmplă în jurul lor, ci pentru că mulți simt că nu mai pot duce atâta informație negativă.

„Îmi strică ziua.” „Știrile mă fac să mă simt neputincios.” „Simt că nu mai pot.”

Sunt răspunsuri pe care cercetătorii le-au întâlnit din ce în ce mai des. Iar psihologii spun că reacția este cât se poate de firească.

Creierul nostru trăiește încă într-o lume mult mai mică

Imaginează-ți un om care trăia acum zeci de mii de ani. Lumea lui era compusă din câteva zeci de oameni, un teritoriu relativ restrâns și pericole concrete: un animal sălbatic, lipsa hranei, o furtună sau un conflict cu un grup vecin.

Creierul uman s-a antrenat să reacționeze rapid la amenințările din jurul său. Dacă auzeai un zgomot suspect în tufișuri, era mai sigur să presupui că este ceva periculos, chiar dacă de multe ori era doar vântul. Însă acest mecanism de „paza bună trece primejdia rea” este cel care ne-a ajutat să supraviețuim.

Doar că lumea s-a schimbat infinit mai repede decât creierul nostru și continuă să o facă în fiecare zi.

Astăzi nici măcar nu mai trebuie să ieșim din casă ca să aflăm despre pericole. Ele vin singure către noi atunci când le permitem. În câteva minute putem citi despre războaie, incendii, cutremure, accidente aviatice, crize economice, crime și dezastre naturale petrecute în toate colțurile lumii. Iar creierul nostru tratează multe dintre aceste informații ca și cum ar necesita un răspuns imediat, deși, în realitate, nu putem face aproape nimic în privința lor. Rezultatul este o stare de alertă aproape continuă.

De ce ne atrag veștile rele?

Există un fenomen bine documentat în psihologie, numit negativity bias. Pe scurt, creierul acordă mai multă atenție informațiilor negative decât celor pozitive.

Este un mecanism de supraviețuire. Strămoșii noștri care observau mai repede pericolele aveau șanse mai mari să rămână în viață. Astăzi însă, același instinct ne face să apăsăm pe titlul care începe cu „Șoc!”, „Ultima oră!” sau „Breaking News”, chiar dacă știm că, de cele mai multe ori, vom închide articolul mai îngrijorați decât eram înainte.

Nici algoritmii rețelelor sociale nu sunt străini de acest fenomen. Ei favorizează conținutul care provoacă emoții puternice (frică, furie, revoltă), pentru că acesta generează mai multe reacții, au șanse mai mari să fie rostogolite prin distribuire și îi ține pe oameni mai mult timp în aplicații.

Nu înseamnă că cineva încearcă deliberat să ne sperie. Înseamnă doar că sistemele digitale sunt construite să ne capteze atenția, iar veștile negative reușesc acest lucru mai ușor decât cele pozitive. Așa ajungem să avem impresia că lumea este într-o criză permanentă.

Atunci de ce continuăm să ne uităm la știri?

Cea mai ciudată parte este că, deși ne simțim rău după ce consumăm prea multe știri, continuăm să o facem.

Psihologii numesc acest comportament doomscrolling. Este obiceiul de a derula aproape compulsiv printr-un șir nesfârșit de informații negative, cu speranța că următoarea știre va aduce, poate, o explicație, o rezolvare sau măcar un motiv de liniște.

Numai că, de cele mai multe ori, ne trezim că alunecăm cu viteză tot mai mare pe un fel de tobogan care nu se termină niciodată și care se joacă nu nivelul nostru de stres împingându-l la cote atât de înalte, încât ajunge să ne afecteze nu doar starea de bine, ci și sănătatea. 

Este același mecanism care ne face să mai verificăm o dată telefonul înainte de culcare sau să spunem „încă două minute”, iar jumătate de oră mai târziu să fim tot cu ochii în ecran. Nu pentru că ne place suferința, ci pentru că mintea noastră caută permanent informația următoare. De aceea, simplul sfat „nu te mai uita la știri” funcționează greu. Problema nu este lipsa voinței, ci faptul că tehnologia este construită să ne țină conectați la flux.

Nu evităm știrile pentru că nu ne pasă

O concluzie interesantă a analizei publicate în The Conversation este că oamenii nu renunță la știri din indiferență, ci din contră, pentru că le pasă prea mult.

Empatizează cu victimele, se îngrijorează pentru viitor, se enervează când văd nedreptăți și simt frustrare în fața unor probleme pe care nu le pot controla. După o vreme, rezervorul emoțional începe să se golească și ajungem la ceea ce psihologii numesc news fatigue (oboseala provocată de consumul constant de știri). Nu este foarte diferită de epuizarea pe care o simți după o perioadă lungă de stres. Doar că, în acest caz, sursa nu este propria viață, ci avalanșa de probleme ale întregii lumi. Și este motivul pentru care, iată, tot mai mulți oameni aleg, măcar pentru o perioadă, să se îndepărteze de actualitate pentru a-și proteja echilibrul.

Dar dacă nu mai urmărim știrile?

Pe de o parte, avem nevoie să fim informați. Deciziile politice, economice sau sociale ne influențează direct viața. Fără informație, riscăm să luăm decizii mai puțin bune sau să devenim vulnerabili în fața dezinformării. Pe de altă parte, consumul compulsiv de știri nu ne face automat mai bine informați, ci mai degrabă ne obosește, ne stresează și ne îngrijorează cronic. 

Însă există o diferență importantă între a fi informat și a fi conectat permanent la fluxul de breaking news.

Prima presupune să alegi conștient surse credibile și momente dedicate informării. A doua înseamnă notificări la orice oră, actualizări din minut în minut și senzația că trebuie să afli imediat tot ce se întâmplă, chiar dacă informația respectivă nu îți schimbă cu nimic ziua sau viața.

România nu face excepție

Și la noi, știrile sunt peste tot. Televiziunile de știri emit aproape fără întrerupere, iar telefoanele ne trimit notificări în orice moment al zilei. Pentru mulți români, Facebook, TikTok sau WhatsApp au devenit principalele surse de informare, chiar dacă nu acesta era scopul pentru care au deschis aplicațiile atunci când au luat telefonul în mână.

Și adevărul este că, odată ce ai un telefon smart și social media, devine imposibil să nu te mai uiți la știri pentru că vin ele spre tine, orice ai face. Inevitabil, va apărea un titlu pe Facebook. Cineva va distribui un articol pe grupul de familie. Un videoclip devine viral pe TikTok și ajunge la tine. Stai în sala de așteptare, la dentist, și televizorul merge: sigur va fi un titlu alarmant. O notificare apare pe ecran exact când ridici telefonul să răspunzi la un mesaj.

O altă problemă este că, pe rețelele sociale, informația vine de multe ori fără context. O tragedie este urmată de o reclamă la haine, apoi de un videoclip amuzant și, câteva secunde mai târziu, de o opinie prezentată ca fapt. Creierul este nevoit să sară continuu de la o emoție la alta. Nu este de mirare că, la finalul zilei, mulți oameni spun că se simt epuizați fără să poată explica exact de ce.

Cum arată o dietă informațională sănătoasă?

Soluția nu este să trăim într-o bulă și să întoarcem spatele lumii, nici să ignorăm complet actualitatea. În schimb, putem să fim mai atenți la felul în care ne informăm.

Poate fi util să alegem unul sau două momente din zi dedicate știrilor, în loc să verificăm telefonul la fiecare notificare. Să urmărim câteva surse credibile, în loc să ne bazăm exclusiv pe ce apare în feed. Și, poate cel mai important, să evităm să ne începem și să ne încheiem ziua cu un maraton de breaking news.

La fel cum avem grijă ce punem în farfurie, merită să fim atenți și la ceea ce îi oferim minții, pentru că informația este și ea o formă de hrană. Dacă ai mânca numai fast-food timp de o lună, probabil nu te-ai aștepta să te simți în formă. În schimb, avem impresia că putem consuma ore întregi de tragedii, conflicte și scandaluri fără să lase urme. Dar lasă urme și nu este deloc surprinzător că, la finalul zilei, ne simțim mai anxioși, mai obosiți și mai lipsiți de speranță. Lumea de azi nu este neapărat mai rea decât cea ieri, ci poate doar petrecem noi prea mult timp privind partea ei cea mai întunecată.

Să acceptăm că este suficient să fim bine informați, nu informați în fiecare secundă înseamnă că avem grijă de sănătatea noastră mintală.

Iar dacă, din când în când, alegem să închidem telefonul și să ieșim la o plimbare, să bem cafeaua fără notificări sau să purtăm o conversație fără să verificăm ce s-a mai întâmplat în ultimele cinci minute, nu înseamnă că fugim de realitate. Înseamnă că ne întoarcem la ea. 

Foto: Freepik