V-ați despărțit. Poate că primul impuls este să le scrii prietenilor, sa ieșiți undeva și să uiți, măcar pentru câteva ore, de golul din stomac. Sau poate că tot ce vrei este să te cuibărești în pat, să plângi și, într-un moment de vulnerabilitate, să pui mâna pe telefon scriindu-i mesaje despre ce simți sau cum speri să vă împăcați.
Poate că în mintea ta se duce o luptă continuă: cine a avut dreptate? Cine a părăsit pe cine? Cine a greșit mai mult? Cu siguranță nu eu.
Despărțirile și divorțurile sunt unele dintre cele mai dificile experiențe emoționale prin care poate trece o persoană. Ele nu sunt doar schimbări relaționale, ci adevărate procese de adaptare, cu impact profund asupra minții și corpului nostru.
Neuroștiința arată că pierderea unei relații activează în creier aceleași circuite neuronale implicate în durerea fizică și dependența de substanțe. Cu alte cuvinte, o despărțire doare la propriu, iar creierul tău poate reacționa ca și cum ar fi în sevraj.
În acest articol discutăm despre ce se întâmplă în creierul tău după o despărțire, de ce te simți așa cum te simți și, cel mai important, ce poți face pentru a te vindeca într-un mod sănătos și autentic.
Etapele emoționale după o despărțire
Despărțirea este un proces psihologic similar doliului. Desigur că acest proces poate varia de la o persoană la alta, dar, de regulă, implică următoarele faze, care nu vin într-o succesiune clară, ci între care alternezi necontenit:
1. Șocul și negarea – Inițial, creierul tău are dificultăți în a accepta schimbarea, iar gânduri de tipul „Poate că nu e adevărat, poate se va întoarce" sunt frecvente. Social media îți fac durerea și mai puternică, pentru că, de cele mai multe ori, continui să îl/ o vezi în pozele postate online, în timp ce creierul tău încearcă să accepte ideea că această persoană nu mai face parte din viața ta.
2. Durerea și sevrajul emoțional – Pierderea suferită prin despărțire, indiferent cine a inițiat-o, afectează sistemul de recompensă al creierului, iar lipsa partenerului poate duce la simptome asemănătoare sevrajului la droguri (anxietate, insomnie, obsesie asupra evenimentelor din relația voastră sau asupra fostului partener).
3. Furia și frustrarea – Cum a putut să îmi facă una ca asta? Cum am putut eu să tolerez așa ceva?! Imediat după despărțire, dar și la ceva timp după ce ideea separării s-a sedimentat, emoții intense pot apărea pe măsură ce începi să procesezi ruptura (uneori îndreptate spre fostul partener, alteori spre tine însuți/însăți).
4. Negocierea și nostalgia – De multe ori, mintea tinde să se agațe de amintiri, idealizând trecutul și căutând motive pentru a „repara” relația. Începi prin a negocia cu tine. Poate nu te-a rănit atât de tare. Poate tu nu ai greșit într-atât de mult încât să nu mai puteți repara relația. Poate, dacă v-ați auzi la telefon. Poate o cină și o conversație. Poate…
5. Tristețea profundă – Pe măsură ce accepți pierderea, poate apărea un sentiment de gol, depresie sau lipsă de sens. Divorțul emoțional, spre deosebire de cel pronunțat de instanțe sau încheiat în fața notarului, nu are termen. Doare. Și te doare tot mai tare pe măsură ce te opui. Creierul tău vrea să te scape de durere: vrei să fugi de tine și de ceea ce simți. În muncă, pasiuni, substanțe care nu îți fac bine sau în alte relații.
Pe cât de contraintuitiv, pe atât de eficient: dacă vrei să poți integra această despărțire într-un mod sănătos, ai nevoie să nu îți mai grăbești durerea. Lasă-te să simți. Vei face față.
6. Acceptarea și reconstruirea – În cele din urmă, creierul tău va începe să creeze noi rute neuronale, pe măsură ce vei începe să te concentrezi asupra ta, fără să mai fugi de durere, lucru ce îți va permite să vezi viitorul fără fostul partener, într-o lumină optimistă.
Și totuși, ce se întâmplă în creierul tău după o despărțire, de simți o durere atât de profundă?
1. Sistemul de recompensă intră în criză
• Relațiile pe care noi le avem activează circuitele de dopamină, aceleași care sunt responsabile pentru plăcere și motivație.
A fi în preajma oamenilor dragi ne creează plăcere, așa că simpla lipsă a persoanei de lângă tine îți va trimite creierul într-o spirală care alternează între frica lipsei de predictibilitate și lipsa rutinei pe care voi doi o aveați (chiar și când rutina voastră nu era tocmai sănătoasă – creierul tău preferă un rău pe care îl cunoaște și la care știe să reacționeze, decât neprevăzutul).
• După despărțire, dopamina scade drastic, creând o stare similară sevrajului pe care persoanele cu dependețe îl pot experimenta.
Ce poți face pentru a te recupera?
Creierul tău percepe despărțirea similar cu moartea cuiva drag. Înaintea erei digitale, când oamenii se despărțeau șansele să se revadă aproape zilnic erau minime (dacă nu lucrau împreună sau nu existau alte contexte). Acum, însă, social media ne îngreunează viața post despărțire: creierul tău știe ca cel drag nu mai este prezent, dar îl vede în poze sau postări pe social media. Imaginează-ți dificultatea în care îți pui creierul. Evită contactul cu fostul partener, cel puțin pentru o perioadă, dacă vrei să îți ușurezi vindecarea.
Dacă aveți copii sau alte chestiuni administrative, stabiliți o limită potrivit căreia să discutați exclusiv despre aceste lucruri, nu despre fosta voastră relație.
Îndreaptă-ți atenția spre alte surse de recompense, sănătoase: sport, hobby-uri noi, interacțiuni sociale positive, timp de calitate cu familia sau cu tine.
2. Creierul tău percepe despărțirea ca pe o amenințare
• Ceea ce numeam înainte sistemul limbic, responsabil pentru emoții, poate interpreta pierderea ca pe un pericol, activând răspunsul de luptă sau fugă (anxietate, gânduri obsesive, ruminative).
Ce poți face:
Scrie, scrie, scrie! Dacă nu poți medita pentru că mintea ta este plină de el/ ea și imagini din trecut, scrie tot ceea ce simți, ceea ce gândești. Scrisul în jurnal te ajută să ventilezi, să îți încetinești gândurile și să procesezi emoțiile.
Respirație controlată și mindfulness – Tehnici precum respirația diafragmatică sau oftatul fiziologic reduc activitatea amigdalei și ajută la activarea cortexului prefrontal, partea din creier responsabilă pentru gândirea critică, planificare și controlul impulsurilor.
Evită interpretările catastrofale – Dacă îți spui „Niciodată nu voi mai găsi pe cineva”, corectează gândul: „Acum sunt rănit(ă), este normal să cred că nu voi mai întâlni pe altcineva, dar știu că acesta este doar un gând și voi fi bine pentru că am resursele necesare să fac față situației.”
3. Creierul tău încearcă să înțeleagă ce s-a întâmplat, să găsească sensul într-un context fără sens aparent
• Cortexul prefrontal, partea creierului responsabilă pentru analiză și raționament, încearcă să „explice” despărțirea, să găsească vinovații, să așeze lucrurile într-o aparentă ordine.
• Dacă nu avem răspunsuri clare, creierul poate intra într-un ciclu obsesiv de căutare a unui „de ce”.
• Egoul nostru are la fel de multă nevoie de explicații și sens, mai ales dacă explicația presupune ca celălalt să fi greșit iar tu nu.
Ce poți face:
Scrie în jurnal – Exprimarea gândurilor ajută creierul să le proceseze mai eficient.
Nu te lăsa prins(ă) în analiza excesivă – Gândurile ruminative vor să te ajute dar ajung să te blocheze în trecut. Acceptă că unele răspunsuri nu vor veni imediat și că nu ai nevoie de toate detaliile pentru a merge mai departe.
Pași practici pentru a te vindeca după o despărțire
1. Rupe „circuitul dependenței” de fostul partener
Evită contactul pe cât posibil.
Nu verifica rețelele sociale ale fostului partener – acest lucru reactivează dorința și întârzie vindecarea.
Scoate din câmpul vizual obiectele care îți amintesc de relație (cel puțin temporar).
2. Acceptă și procesează emoțiile
Fii blând(ă) cu tine. Este normal să simți durere, furie sau tristețe.
Vorbește despre ceea ce simți – cu un prieten de încredere sau un terapeut.
Nu încerca să „te vindeci” prin distragere constantă – permite-ți să trăiești emoțiile, dar fără să te lași copleșit(ă) de ele. Caută un echilibru între a sta cu emoțiile și a te concentra pe alte aspecte ale vieții tale.
3. Creează noi rutine și obiceiuri sănătoase
Creierul tău are nevoie de noutate pentru a crea noi căi neuronale. Încearcă activități noi, călătorește, învață ceva nou, ieși cu oameni noi, descoperă noi pasiuni.
Fă mișcare – sportul eliberează endorfine, care combat stresul și depresia. Mergi la plimbare, la sală, practică un sport, yoga sau dansează!
Stabilește o nouă rutină de somn și alimentație. Pentru a-ți susține echilibrul emoțional este important pentru corp să aibă toate resursele necesare.
4. Construiește un nou sistem de suport
Petrece timp cu prietenii și familia. Reia legătura cu vechi prieteni sau fă-ți noi relații de prietenie.
Caută oameni alături de care poți avea conversații autentice și care îți oferă sprijin emoțional, nu judecată.
Dacă simți că durerea persistă sau te afectează profund, apelează la terapie.
5. Redefinește-ți identitatea și obiectivele
Uneori, o relație ne face să ne pierdem o parte din identitate.
Gândește-te: Cine ești TU, dincolo de relația pe care ai avut-o? Ce te face să te simți în viață? Ce îți dorești de la viitor?
Reține: Despărțirile sunt dureroase, dar sunt și oportunități de creștere personală. Creierul tău are nevoie de timp pentru a se adapta, iar tu ai nevoie de răbdare și compasiune față de tine însuți/însăți.
Amintește-ți: nu este despre a „supraviețui” unei despărțiri, ci despre a învăța să trăiești din nou, cu mai multă înțelepciune și echilibru.
Foto: Freepik
