Antrenamentele le ține în Parcul IOR, iar cei care vor să i se alăture o pot contacta pe pagina de Instagram @galina.fitnesspt.
De ce ai ales acest domeniu și prin ce alte job-uri ai trecut până să ajungi personal trainer?
Iubirea pentru mișcare era în mine demult, am făcut și atletism de performanță în generală.
Domeniul fitness-ului l-am luat pas cu pas, întâi mergeam la diverse clase de grup, ușor-ușor am început sa mă antrenez și singură, apoi mi-am găsit o bună prietenă pe aceeași undă și plină de viața, iar de atunci antrenamentele au devenit și mai vesele.
Simultan cu asta, începusem să caut informații despre cum se fac corect exercițiile, despre alimentație, mi-am umplut rețele de socializare numai cu „lumea asta” – fitness, ca să mă înconjor și mai mult de ceea ce îmi place.
Intern și extern am început să observ și schimbările benefice pe care le aduce mișcarea, un tonus psihic mai bun, mai multă încredere în mine, bună dispoziție, endorfinele chiar au devenit un „drog” – partea bună este că e ceva sănătos, ca să nu mai menționez și aspectul fizic.
Dacă ar fi să subliniez motivul nr. 1 pentru care fac mișcare este sănătatea mintală. Îmi place să promovez asta, să atrag atenția cât de important și „rentabil” pentru creier este să ne mișcăm.
Una peste alta, mi-am luat și certificarea de personal trainer în pandemie și am început să-i ajut și pe alții să-și iasă din zona de confort într-un mod sănătos și să se îndrăgostească și ei de mișcare. Este o imensă satisfacție să vezi cum un client ajunge să poată să facă o planșă pe care anterior nu reușea să o facă, să vezi cum cineva cu dureri de spate ajunge să spună că nu le mai are; satisfacție atât pentru mine, ca antrenor, cât și pentru ei, clienții, WIN-WIN.
Care este tipul de antrenament pe care-l preferi?
Clar antrenamentul funcțional pentru că are ca scop facilitarea și integrarea corpului în viața de zi cu zi, pentru că de obicei tinde să combine mai multe mișcări și astfel rareori se izolează un singur mușchi principal, respectiv șanse de accidentare mai mici și distracție mai mare la antrenament.
Nu sunt adepta la a izola mușchii foarte mult în exerciții – cu cât mai complex, cu atât mai bine. Îmi place să țin cont și de fizionomie – de exemplu, eu având partea inferioară a corpului cu o masă musculară mai mare, rar lucrez cu greutăți zona, mai mult cu masa proprie. În schimb, partea de sus are de recuperate și acolo intră mai mult greutăți.
Toate astea mă ajută mult și în alte sporturi pe care le mai am ca hobby – ski, role, SUP, drumeții, volei etc.
Spune-ne un lucru pe care foarte puțini oameni îl știu despre job-ul de personal trainer.
Chiar trebuie să știi să și jonglezi psihic cu niște aspecte, pe lângă evidenta pregătire în a antrena pe cineva.
Trebuie să fii atent să balansezi într-un antrenament nevoia reală/puncte slabe ale clientului cu obiectivul lui; să incluzi atât exerciții care îi ies bine cât și ceva la care mai are de lucrat, să fii atât ferm, cât și să destinzi atmosfera, să știi să „citești” clientul acolo unde chiar nu poate sau doar se lăsa prea mult ținut de zona de confort – e o călătorie pentru ambele părți.
Care este cea mai importantă calitate pe care un personal trainer trebuie să o aibă?
La partea de soft skills – capacitatea de a motiva și trezi pofta de mișcare a clientului. Contează să fii prezent acolo, atent să vezi unde este nevoie să insiști, unde să ajuți, să asculți și clientul.
Contează mult să-ți asculți clientul, să îl auzi dacă are o zi mai low sau cu mai puțină energie sau viceversa, și să adaptezi antrenamentul în funcție de asta.
Am observat că și propriul exemplu are și el un rol important, chiar se uită și la asta oamenii și văzând că am făcut exercițiile alea, că am făcut și eu acea muncă și nu doar o cer de la ei, altfel le este și atitudinea lor.
Care sunt cele mai mari greșeli pe care le fac românii atunci când vorbim despre sport / mișcare?
Cel mai simplu este să spun că nu o prioritizează suficient, chiar cred că e loc de a o aduce mai mult la nivel de cultură, la obicei de a educa copiii, mod de a petrece timp cu familia și/sau prietenii.
Iar a doua chestie care merită subliniată, este că nu prea avem skill-ul de a fi consistenți. De a ne ține de ceva pe o perioadă mai lungă de timp, se renunță prea ușor… De multe ori, înainte de a antrena pe cineva începător, insist să înceapă prin a face pași zilnici și să îi contorizeze, așa se leagă un banal obicei sănătos.
Când vine vorba de sport, ce-i caracterizează cel mai mult pe români, din experiența ta?
Se cam întârzie foarte des la ședințele de antrenament, prin urmare asta se întâmplă și cu rezultatele. Dacă cumva e ședință cu 2-3 persoane, persoana care întârzie îi cam ține pe loc pe ceilalți sau sare peste încălzire, ceea ce nu este nici pe aproape ideal.
De asemenea, mulți nu prea conștientizează că este o călătorie pe termen lung, mișcarea ar trebui să fie în rutina zilnică, ca și somnul.
Citește interviul integral pe zilesinopti.ro
