Aproape niciun eveniment din viața unui om nu este 100% bun sau rău. De cele mai multe ori, în afară de pierderi ireversibile, putem alege perspectiva din care alegem să privim evenimentul. După cum spune vorba cu paharul pe jumătate plin, alegem să vedem partea goală sau să privim partea plină.
Mai exact: să zicem că îți pierzi locul de muncă. În primă fază, simți că îți fuge pământul de sub picioare și e de înțeles. Nu știi ce vei face, cum te vei descurca. În același timp, tocmai s-au deschis uși la care nici nu te-ai fi gândit că există. Acum e momentul să te gândești serios ce vrei să faci pe plan profesional, poate să te înscrii la cursul la care visezi, să începi o afacere la care te tot gândești sau să găsești un loc de muncă mai bun.
Nu mă înțelege greșit, nu spun că e ușor și că oamenii ar trebui să se bucure de necazuri. Spun, doar, că un necaz e atât de mare pe cât îi permitem să devină. Și dacă nu putem schimba realitatea, stă în puterea noastră să schimbăm perspectiva!
Ce se întâmplă când suntem toți unul?
Momentul în care, la KIMARO, oamenii au mutat scena în public, a creat o emoție de care avem nevoie, de fapt, în fiecare zi.
