Ce planuri are adolescentul tău vara asta?

Ce să faci când nu știi ce să faci, vara, cu copilul tău adolescent.

Share

Imediat după ce se termină școala și examenele, adolescenții au mai mult timp liber. Dacă nu sunt obișnuiți să aibă un program, acest timp  liber este folosit pentru jocul pe telefon/console sau pentru ieșiri cu prietenii.  Ce-i drept, și noi așteptăm concediul pentru că sperăm că „nu mai e nevoie să facem nimic, nu ne mai trezim dimineața devreme”...

Însă lucrurile care declanșează nemulțumirea părinților sunt timpul mare petrecut de copii pe cu ochii-n ecrane, faptul că nu își fac curat în cameră, că nu citesc, că nu-și folosesc „util” tot acest timp liber.  

Așadar, ce pot face părinții? 

Dacă nu există obișnuința, în familie, de a organiza timpul, șansele ca adolescentul să o facă de la sine sunt aproape nule. Asta și în contextul în care anumite părți ale creierului, care îl ajută se se organizeze și să se concentreze, își încheie dezvoltarea abia undeva în jurul vârstei de 25 de ani. Consecința firească: adolescentul va face ceea ce îi aduce plăcere în timpul cel mai scurt, cu minimum de efort.

Pentru ca un adolescent să depună efort, e nevoie de un anumit context și de o anumită înțelegere: 

  1. Un program stabilit de comun acord cu părinții, în care să fie atât activități pe care și le doresc părinții, cât și activități pe care și le doresc adolescenții 
  2. Să aibă un plan de dezvoltare pe mai multe domenii ale vieții (emoțional, mental, relații, financiar, diferite competențe) și activități pentru fiecare din aceste domenii
  3. Activitățile să fie încadrate în timp: în ce zi și la ce oră fac activitatea X
  4. Să existe o recompensă atunci când copilul duce la bun sfârșit o sarcină
  5. Să existe o consecință (atenție, nu pedeapsă!) însoțită de reprogramarea activității, dacă nu o duce la bun sfârșit

Pentru a se motiva, adolescentul poate folosi următoarele resurse: 

  1. Remindere care îi amintesc ce și-a propus să facă a doua zi
  2. Video-uri motivaționale (e plin Youtube!) care să îl ajute să se rămână motivat
  3. Să vizualizeze seara activitățile care urmează să le facă a doua zi
  4. Să aibă un grup de prieteni cu care face aceste activități
  5. Să aibă un mentor care îl ghidează în aceste activități 

Ce le aduce bun o tabără și cum recunoaștem o tabără potrivită pentru adolescentul nostru?

Există tabere care combină distracția cu dezvoltarea personală. Un exemplu sunt taberele Pașaport pentru Succes, unde tinerii învață să fie deschiși, să se accepte, să aibă încredere în ei, să își controleze emoțiile și fac toate acestea prin activități pe care adolescenții le preferă. Programele din tabere au fost create împreună cu adolescenții, iar mentorii programului sunt specializați în neuroștiințe, educație și psihologie. Dar ceea ce contează cel mai mult e că vorbesc limbajul adolescenților. Le cunosc preferințele, le cunosc jocurile, platformele de socializare, slang-ul și vorbesc pe limba lor. 

Am observat la adolescenții din tabere că își dezvoltă mentalitatea de a găsi soluții, gândirea critică, își antrenează creierul să caute cel puțin patru soluții la orice problemă, învață să socializeze, să facă față eșecului. Dar prind și alte lucruri. De exemplu, își asumă responsabilități, află cum să cheltuie banii cu grijă, cum să ia poziție pentru propria persoană, cum să folosească o hartă sau noțiuni de prim ajutor. 

După exersarea abilităților, participanții se prezintă la Ambasada Pașaport pentru Succes unde completează o cerere de eliberare a pașaportului și a vizelor pentru abilitățile respective. E nevoie să demonstreze că au exersat și au un plan de dezvotare pe viitor a acestor abilități.

Cum recunosc o tabără potrivită pentru copilul meu 

E dificil să spui care tabără va fi pe sufletul copilului tău, dar iată câteva întrebări care pot ajuta: 

  1. Care este nevoia copilului meu? Ce îmi doresc să învețe? 
  2. Care sunt programele care oferă și dezvoltă această nevoie/dorință a copilului meu? 
  3. Care sunt recomandările celorlalți participanți? 
  4. Care sunt rezultatele obținute de participanți (vezi review-uri, testimoniale)? 
  5. Care este atitudinea staff-ului? 
  6. Și, abia la urmă, care sunt specializările (nu întâmplător, am lăsat aceasta ca fiind ultima întrebare pe care să ți-o pui).

Cum să îi protejăm și ghidăm, fără să fim intruzivi?

E bine să înțelegem că nu ne putem proteja adolescenții de tot ce s-ar putea întâmpla. De altfel, când „măturăm” toate obstacolele din calea lor, îi privăm de experiența de a fi independenți, de a găsi soluții, de a se reinventa. 

Sunt câteva lucruri pe care părinții le pot face pentru a-și ajuta adolescenții să se dezvolte:

  1. Să le permită să greșească. A greși este inevitabil, dar abilitatea de a trece peste greșeală și de a învăța din aceasta o au doar cei cărora nu le este teamă să greșească. 
  2. Să le creeze contexte de învățare cu experiențe din toate domeniile și cu tot felul de mentori și oameni buni pe domeniile lor. Experiențele includ activități din toate domeniile: sport, aventură, călătorii, arte, creativitate, științe, abilități practice, tehnologie etc. 
  3. Arătându-le din exemplul personal cum au rezolva ei problemele vieții și spunându-le că, inevitabil, în viață se vor confrunta cu pierderi, eșecuri, oameni care îi vor înșela, minți, vor profita de ei, dar ei pot să treacă peste și pot învăța cum să selecteze oamenii din jurul lor și cum viața continuă și în aceste circumstanțe. 

Ce e musai să știe un părinte de adolescent?

  1. Nu uita că tu, părintele, ai parcurs multe etape care, pentru adolescentul tău, abia urmează. 
  2. Nu contează cât de multe lucruri îi pui la dispoziție, ci apropierea și încrederea pe care reușești să le creezi în conexiunea cu el. 
  3. Adolescența seamănă cu o perioadă de „amnezie”, în care pare să uite și să se opună la tot ce vrei să-l înveți. Dar își revine rapid, după 20 de ani. Atunci vei vedea reflectate în el atât defectele , cât și calitățile tale.
  4. Adolescentul tău se descurcă mai bine decât crezi. 
  5. Are nevoie de un mediu în care să-i creezi contexte de învățare.

Ce să nu-i spunem/facem unui adolescent?

  1. Nu pune accent pe greșeli, ci scoate în evidență punctele lui forte. Are nevoie să știe la ce e bun ca să știe în ce mediu poate performa.  
  2. Nu-l compara. Știe deja că alții fac/învață/au note mai bune. Lipsa de încredere în sine nu-l ajută cu nimic. 
  3. Nu-l numi urât/slab/gras. Orice judecată despre corpul lui are un impact negativ puternic și va afecta și celelalte domenii ale vieții lui.

În schimb...

  1. Oferă-i sprijin, încurajări și spune-i ce apreciezi la el.
  2. Respectă-i intimitatea (când vrea să stea singur).
  3. Permite-i să experimenteze. 
  4. Creează contexte unde să întâlnească oameni interesanți, pasionați și care au reușit să facă ceva în viață.

Foto: Getty Images


Share