,dar participarea, de curând, la un concert la Ateneul Român mi-a revelat faptul că o parte a spectatorilor, oameni moderni, cu carte, pasiune pentru muzică și dispuși către evoluție spirituală, de altfel, ori nu aveau informațiile nesesare, ori au uitat, ori ignorau intenționat regulile de etichetă în astfel de “întâlniri sociale”. Și unele dintre aceste acțiuni erau atât de “stridente” încât iată, mi-au schimbat planurile editoriale.
Așadar, știind că oamenii NU GREȘESC ATUNCI CÂND ȘTIU, am ales să punctez cât mai degrabă aceste reguli. Ar fi minunat să le împărtășim cu toți cei care contează pentru noi și de ce am face asta, am scris în articolul de saptămâna trecută. Și NU, nu “îi educăm, pentru că nu știu”, ci le oferim șansa să devină mai buni, să acumuleze avantaje și instrumente care să îi ajute în evoluția lor personală, și o facem pentru că îi iubim.
Participarea la un spectacol, fie că este vorba despre un concert la filarmonică, o piesă de teatru, despre un performance într-un spațiu neconvențional sau o lectură într-o bibliotecă, revendică un comportament manierat, ca de altfel întreaga noastră prezență în societate. Acest comportament trebuie să aibă la bază ceea ce eu am denumit CAREUL DE AȘI ai etichetei: politețea, respectul, curtoazia și eleganța. Acest comportament s-a dovedit, de-a lungul vremii și vremurilor, cel mai agreat de către societate, și cuprinde cele mai bune practici, dar și actiunile cele mai adecvate pentru a face prezența, la astfel de evenimente, agreabilă și pentru noi, dar și pentru ceilalți. Așadar, iată care sunt, în opinia mea,
Cele 10 reguli de etichetă ale unui spectator contemporan:
- INVITAȚIA LA SPECTACOL: În cazul în care suntem invitați la un spectacol, deci când nu am plătit un bilet de intrare, ar fi elegant să mulțumim celui care ne-a făcut invitația printr-un gest delicat, fie că este vorba despre organizator sau despre un artist. Florile sunt întotdeauna binevenite și pot fi trimise artiștilor la cabină înaintea spectacolului, oferite organizatorilor la venire, atunci când de regulă aceștia își întâmpină invitații sau artiștilor după spectacol, la scena deschisă sau dacă aveți acces, la cabine. Un bilet în care ați scris două rânduri de mulțumire sau apreciere va face mult diferența.
- CÂND AJUNGEM: La spectacole este indicat să ajungem cu jumătate de oră înainte de ora începerii spectacolului, așadar plecați cu suficient timp înainte pentru a avea timp să parcați si să ajungeți la sală (sunt puține săli care au parcări proprii și doamnele care vor avea o ținută elegantă, probabil purtând tocuri, vor avea nevoie de timp să ajungă.)
- GARDEROBA ESTE OBLIGATORIE: La venire este recomandat, chiar necesar, să treceți pe la garderobă. Stagiunile încep toamna și se derulează iarna și primăvara, așadar cu siguranța veți purta haine de exterior. Este neplăcut să deranjezi oamenii, care sunt deja așezați, cu dezbrăcatul tău, cu aranjarea hainelor pe spătar sau înghesuirea lor pe genunchi. Dacă anticipați ca în sala de spectacol ar fi frig, alegeți o ținută de interior cu sacou și chiar un șal mai gros, pe care să îl puneți pe umeri, dar nu rămâneți cu hainele de afară. Și mai ales nu cu căciulile, pălăriile sau gulerele masive care ii vor deranja pe ceilalți spectatori. Ținuta pentru participarea la spectacole este elegantă, nu casual, nu de casă, nu sport și nu "blugi și pulover". În funcție de spectacol/eveniment/ocazie etc. ținuta poate fi chiar de seară sau black tie. O altă recomandare pentru doamne: alegeți pentru ținută, o geantă de dimensiuni mici, nu una clasica, de zi/de serviciu, care are o mărime prea mare și este inconfortabil și de ținut în mână, când vă îndreptați printre scaune spre locul dvs, și când o veți pune pe genunchi.
- NU INTRĂM CU PAHARE ORI CU MÂNCARE ÎN SALA. La unele spectacole veți putea bea un pahar de șampanie sau de vin, oferit de organizatori sau de sponsori ori achiziționat. NU intrați cu paharul în sala de spectacole decat dacă sala este prevazută cu mese pe care vă puteți aseza paharul. În oricare altă situație este total lipsit de respect, și pentru artiști și pentru ceilalți spectatori, să intrați într-o sală de spectacole cu pahare. Pe scenă se va petrece un act artistic, realizat de oameni care se vor strădui să dea ce au mai bun pentru dumneavoastră, publicul său, așadar efortul lor trebuie onorat în toate modurile prin care putem. Nu este nici practic (nu puteți aplauda, nu aveți unde îl aseza în siguranță, etc), nici elegant să asistați la un spectacol cu paharul în mână.
De mâncat în timpul spectacolelor nici nu cred că mai este nevoie să amintesc, este un gest absolut nepotrivit. Si da, orice zgomot de ambalaj, de mestecat sau altele din același registru este amplificat teribil când în sala este liniște totală. Asadar NU, niciodată nu mâncam în timpul spectacolelor.
- MIROSUL, INAMICUL PUBLIC NUMĂRUL 1. Dacă un zgomot vine și trece, ei bine, mirosul rămane și ne agresează continuu pe toată durata spectacolului. Într-o sală în care nu avem “pentru noi” decât 60-70 de cm și suntem înconjurați, la distanță sub limita celei personale (care este de regulă de 1 metru), din toate părțile, mirosul este inamicul public numărul 1. Este absolut dezgustător ca în timpul unui spectacol să împrăștii în jurul tău un miros puternic de… orice! “Orice” însemnând nu doar miros de transpirație, de îmbâcsit sau de naftalină, ci și de mâncare sau de parfum. ORICE miros pe care îl emanăm o perioadă lungă de timp deranjează. A te aranja înainte de a pleca la spectacol înseamnă și să te speli, dar și să ai grijă cu cât parfum te dai (cu cât mai puțin, cu atât mai bine), înseamnă să avem grijă și ce haine alegem (atenție la hainele care au stat în dulap prea mult, le-am folosit și nu le-am spălat sau care au rămas în casă într-un loc in care au prins miros de mâncare, de animale etc.) nu doar în funcție de cum arată, ci și de ce mirosuri “poartă”. Ieșim deci la restaurant/ mergem la masă după ce am fost la un spectacol, nu înainte, verificăm mirosul hainelor noastre, alegem un parfum discret pe care îl folosim cu parcimonie.
- NU DERANJAȚI CEILALȚI SPECTATORI. Din momentul în care ați intrat într-o sală de spectacol încercați să faceți cât mai puține “valuri”. Nu ne fâțâim de colo-colo, nu ne certăm nici cu plasatoarele, nici cu ceilalți, nici cu cei care ne însoțesc, nu educăm copiii în public, educația se face acasă, înainte de a ajunge în sala de spectacol. Nu înseamnă că nu putem explica copiilor cu voce joasă, calm, ce urmează să vadă, ce se va întâmpla, la ce lucruri să fie atenți etc. pentru ca acest lucru îi va familiariza cu actul artistic, îi va împrieteni cu sala, îi va face mai puțin anxiosi. Este important să întrebăm sau să evaluăm înainte dacă un spectacol este potrivit cu vârsta copilului ce urmează să ne însoțească pentru a nu crea disconfort și picilor, dar și celorlalți spectatori. La toaletă mergem înainte de spectacol și în pauză, nu în timpul spectacolului. Dacă stim că ar putea fi probleme și nu puteți respecta această regulă, alegeți locuri la marginea rândului.
- TELEFONUL, INAMICUL PUBLIC NUMĂRUL 2. Pentru a nu fi cel care va trebui să suporte privirile nemulțumite ale celor care vă înconjoară, ochii dați peste cap ale unui număr și mai mare de oameni și “gândul bun ” al artiștilor, vă recomand, de cum v-ați așezat, să închideți soneria telefonului. Vă puteți astfel pierde vremea uitandu-vă în el până începe spectacolul, dacă nu vă puteți deconecta, nu deranjează, și nu va sparge liniștea sălii ulterior. Am stat de vorbă cu actori și mi-au spus că în timpul spectacolului o lumină de ecran aprins, într-o sală de spectacole în beznă, este pentru ei un semnal negativ. Mai multe ecrane aprinse deja îi face anxioși și poate influența uneori chiar performanța artistică. Dacă știți că va trebui să răspundeți la un anumit apel, vă sugerez să o faceți prin SMS; asta însemnă să micșorați la minimum și luminozitatea ecranului odată cu trecerea lui pe vibrații. Așadar, pentru a primi cea mai bună variantă a unui spectacol… ”vă rugăm închideți telefoanele mobile și păstrați-le închise, în buzunar, pe întreaga durată a spectacolului”. Gândiți-vă că vă puteți permite răsfațul de a evada într-o sală de spectacol, din când în când.
- ȘOAPTELE sunt de preferat când vă doriți să comunicați cu cei din jur, fie că așteptați începerea spectacolului, fie că aveți să transmiteți ceva în timpul spectacolului. În rest, vorbitul tare, povestitul febril sau râsul zgomotos nu sunt potrivite unei săli de spectacol decât dacă sunteți pe scenă! Este adevărat, o sală de spectacol nu este o biserică, însă nu este nici o sală de cinema ori un restaurant, deci păstrați volumul la un nivel decent pentru a nu deranja pe ceilalți.
- SPRE LOCURILE NOASTRE. Cel mai ușor și mai fără bătaie de cap mod este să vă adresați plasatoarelor. Vă indică exact locul și veți ști încotro să vă îndreptați. Înainte să ne așezăm verificăm dacă acelea sunt locurile noastre, să nu fie nevoie să ne ridicăm. De asemenea, înainte să ne așezăm ne gândim dacă avem nevoie de ceva și după aceea ne îndreptăm spre locuri. Întotdeauna ne îndreptăm spre locurile noastre cu fața spre cei pe care ii ridicăm/ deranjăm, nu cu spatele.
- NU FILMĂM un act artistic live integral, decât dacă avem acordul organizatorilor pentru filmare și/sau distribuire, altfel, prestația este dedicată celor care au platit pentru ea sau au fost invitați să o urmărească. Este un privilegiu acordat acestora și ar trebui tratat cu recunoștință. Evoluția tehnologică și mediile sociale au schimbat regulile privind expunerea publică a actelor artistice fără acordul performerilor și “noile cutume” permit transmiterea live a unui scurt fragment dintr-un spectacol, însă nu a întregului act artistic. Să păstrăm privilegiul oferit nouă, celor care ne-am facut timp și am ales să fim spectatorii unui act artistic live.
BONUS TIPS (sau rugăminte personală, dacă vreți!): Din păcate noi, românii, suntem cârcotasi structurali și nu avem “gena” aprecierii publice a celorlalți. Cred că suntem în stare să ne depășim această tară și vă îndemn să aplaudați când simțiți, să gratulați artiștii și să le apreciați public orice performanță. Ne-am pierdut entuziasmul împărtășirii admirației și asta este o practică păguboasă. Aplaudați, arătați-vă admirația și verbalizați lucrurile bune pe care le vedeți în ceilalți. Ele nu vor face decât bine și îi vor ajuta să fie din ce în ce mai buni. Iar noi să primim din ce în ce mai multă calitate și performanță!
Buna dimineata, popor MAGIC!
Cristina Turnagiu Dragna
