Într-un interviu acordat pentru Drowned In Sound, Martin Gore a făcut dezvăluiri în ceea ce privește ultimul album al trupei, „Spirit”. Întrucât întâlnirea a fost una savuroasă, preluăm extrase din materialul realizat de Marie Wood May.
În cei 37 de ani de carieră, Depeche Mode te-au purtat întotdeauna într-o călătorie spre „O Viață Nouă” (n.r. piesa „New Life”), o „Iubire Ciudată” (n.r. piesa „Strangelove”) sau direct în „Paradis” (n.r. piesa „Heaven”), iar ruta pe care au ales-o, fie că a fost bubblegum pop, krautrock sau electro-gospel blues, te-a purtat întotdeauna la detinație. Pentru ultimul lor album, „Spirit”, membrii trupei au schimbat direcția spre o zonă socio-politică, pe care unii dintre contemporanii săi o evită. Odată cu revenirea vestită de single-ul „Where’s The Revolution”, Depeche Mode par mai energici și mai hotărâți față de ultimii ani.
Într-o după amiază de marți la un hotel din centrul Londrei, managerul american al trupei spune că băieții sunt „în toane bune”, în timp ce mă invită într-una dintre camere. Martin Gore stătea la fereastră; îmi zâmbește în timp ce dăm mâna cu același rânjet pe care l-a avut atunci când trupa și-a făcut debutul în Top of the Pops, în 1981. Este, așa cum a fost promis, în toane bune, cu o căldură ce te face sa te simți binevenit de îndată. Este entuziasmat de show-ul recent, susținut pentru BBC 6 Music la Glasgow Barrowlands: „Doar pășind împrejur cunoaștem oameni din toată lumea care au venit aici să ne vadă”, și de noul album al trupei.
Gore, care acum locuiește în California, a început să scrie versurile pentru „Spirit” la sfârșitul anului 2015, când a văzut pentru prima dată peruca blondă a lui Trump în cadrul alegerilor prezidențiale. „Procesul electoral american are loc de mult timp, iar acela a fost un circ. Îți pierzi încrederea în umanitate doar privind cum se desfășoară.” În același timp, războiul civil din Siria se intensifica iar imagini arătând criza refugiaților invadau toate ecranele – o situație pe care Gore a găsit-o dificil de privit. „Văd maginile din Siria în fiecare zi, știu că este o situație complicată, înp cum poate umanitatea să nu aibă o soluție pentru ea?”
Martin Gore despre spiritualitate: „Nu am fost niciodată religios, din nici un punct de vedere, dar într-o mulțime dintre cântecele mele se regăsește spiritualitatea, iar noi ne-am pierdut-o, în momentul de față. Trebuie să o găsim rapid pentru că, în curând, vom ajunge la un punct în care nu va mai existat o planetă.”
Despre emoțiile lansării: „Când am început să compun cântecele am fost puțin îngrijorat că direcția pe care am decis să o iau ar putea fi problematică. Există un balans dacă decizi să faci un album cu iz politic, pentru o lume mai bună, vei fi taxat pentru el.”
Despre taxe: „Oamenii săraci m-ar putea blama, însă eu sunt de acord să plătesc taxe și chiar aș fi bucuros să plătesc taxe mai mari. Cred că imensele corporații multi-naționale ar trebui să plătească taxe destul de mari. Nu cred că este corect să ai o înțelegere cu o țară și să nu plătești.”
Despre debutul trupei s-a format din patru băieți din clasa muncitoare din Basildon, Essex, care obișnuiau să își care instrumentele până în Londra cu trenul: „Cred că ne-am nimerit chiar la momentul potrivit, pentru că dacă am fi început astăzi ar fi fost o chinuială totală. Industria muzicală există doar pentru câțiva oameni, doar oamenii care își permit pot înregistra, casele de discuri nu mai plătesc pentru înregistrări.”
Despre cei care le ascultă albumul: „Vreau ca oamenii să gândească atunci când ne ascultă muzica. Nu știu dacă le va schimba părerile vreodată, poate că nu, însă ar trebui cel puțin să îi facă să se gândească, iar dacă asta este posibil, probabil că sunt și câțiva oameni care își pot schimba mentalitatea.”
Despre Anton Corbjin, care se ocupă de partea creativă. „Este foarte implicat în tot ceea ce facem vizual, el este foarte important pentru imaginea noastră. Am lucrat cu el odată prin 1981 când a făcut un cover pentru NME, iar după asta am încercat timp de mai mulți ani să lucrăm cu el și nu a fost interesat. Nu îl condamn, pentru că la începutul carierei muzica noastră era foarte pe stilul bubblegum pop. Când l-am rugat în 1986 să facem un videoclip pentru piesa «A Question Of Time» și a fost de acord, am fost puțin socați. Recent ne-a mărturisit că singurul motiv pentru care a decis să o facă a fost dorința de a filme în America!”
Despre setlistul turneului: „Am pus cu toții nume de piese într-o pălărie și am spus «S-ar putea să le cântăm pe acestea», iar apoi i le-am dat programatorului nostru. Din fericire, de data aceasta Dave și-a luat angajamentul de a crea un set de bază. Trebuie să cântăm câteva piese de pe noul album iar apoi să îi menținem pe oameni fericiți, cântând chestii de-a lungul carierei.”
În turneu trupa va continua să doneze pentru o organizație non-profit ce pune la dispoziție apă potabilă oamenilor din zone încă în curs de dezvoltare. „Am făcut acest parteneriat prin Hublot. Am strâns o mulțime de bani, 1,4 milioane de dolari. Acum au o chestie nouă, numită «The Spring», o donație lunară. Sperăm să îi promovăm prin a arăta publicului filmulețe lor de campanie înainte de a urca pe scenă, să fie cât mai mulți fani care să doneze lunar.”
Ultima întrebare pentru Gore este dacă, după 37 de ani, se vede cântând cu trupa precum Rolling Stones, la bătrânețe.
„Unul dintre lucrurile bune în ceea ce ne privește este faptul că nu planificăm pe perioade lungi de timp. Știm că avem acest turneu în față, care va dura până în martie, anul viitor, sau poate chiar până mai târziu, iar apoi vom lua o pauză și vom vedea ce se va întâmpla. Mereu spun că nu vreau să par negativist, pentru că repet asta din 1986, dar este posibil ca în patru ani să nu mai avem o planetă!”
