Cristina Enescu Aky: „În fiecare zi poți avea mentalitate de investitor. Mie ce-mi iese când aleg să mănânc un aliment anume?”

Despre nutriție, sănătate și noua piramidă alimentară.

Sănătatea devine subiect de discuție mai mult când scârțâie: ne gândim la ea în zilele în care nu mai funcționăm “ca lumea”, când ne trezim obosiți, când ne sare muștarul prea repede, când ni se prăbușește energia la prânz și căutăm ceva dulce “ca să ne revenim”. În acest episod Magic People, am invitat-o pe Cristina Enescu Aky, consilier de nutriție și coach de sănătate integrativă, să stăm de povești pornind de la noua piramidă alimentară propusă în Statele Unite. Am ajuns la obiceiuri zilnice pe care le putem schimba fără să ne punem viața pe pauză și la ideea că, în mare măsură, sănătatea stă în propriile noastre mâini și decizii cotidiene.

Firul roșu al discuției? O idee simplă și foarte bună de ținut minte: poți trăi în fiecare zi cu mentalitate de investitor. Nu în sensul rigid în care transformi hrana într-o eternă planificare rigidă și numeri caloriile la sânge, ci în sensul realist: te întrebi ce obții dintr-o alegere alimentară și care e costul ei pe termen lung. Uneori alegi și “investiții proaste”, dar important e să nu devină stil de viață. Pentru că, mai devreme sau mai târziu, vine factura.

De la piramidă la farfurie: ce schimbă discuția despre alimentație

Cristina oferă un mic context despre ghidurile alimentare care au influențat lumea occidentală în ultimele decenii: o perioadă lungă în care baza recomandărilor a fost “multe cereale și amidon”. Astăzi, noua piramidă – indiferent de controverse – aduce în prim-plan un mesaj care sună excelent, dar care are nevoie de traducere practică: mâncați alimente reale și reduceți alimentele procesate.

Problema, spune ea, este că mulți oameni nu mai știu să facă diferența între “procesat” și “aproape natural”, mai ales când viața e pe fast-forward și supermarketul e, pentru cei mai mulți, “jungla urbană” din care trebuie să te descurci cu ce găsești.

Tot aici apare și marea confuzie modernă: “mai multă proteină” nu înseamnă automat “mai multă sănătate”. Contează calitatea, proveniența și felul în care o gătești. La fel și cu grăsimile: discursul nu e “mănâncă orice grăsime”, ci grăsimi sănătoase și, mai ales, un context alimentar care nu îți transformă glicemia într-un rollercoaster.

„În corpul meu pot să bag doar trei tipuri de benzină”

Una dintre cele mai clare imagini din episod e metafora “benzinei”: corpul funcționează cu proteine, grăsimi și carbohidrați. De aici începe, practic, alfabetul alegerilor sănătoase.

Cristina explică pe înțelesul tuturor de ce un mic dejun clasic – cereale + lapte degresat + ceva dulce – poate duce rapid la spike glicemic, urmat de cădere: energie pe loc, apoi foame mare și poftă de “ceva” peste câteva ore. Nu e “lipsă de voință”, e chimie + obicei.

În schimb, ideea de mic dejun (atunci când alegi să mănânci dimineața) se mută spre: proteină curată + grăsimi sănătoase + vegetale, ca să ai sațietate și energie pe termen mai lung. 

Hidratarea: semnalul pe care îl ignorăm cel mai des

Cu toții știm că e sănătos să bem apă. Însă cât de des o și facem? Și cât de sănătos e să amânăm hodratarea până când ni se face sete?

„Setea nu este un gentle reminder că ești deshidratat, ci un semnal major de alarmă.”

Cu alte cuvinte, dacă ai ajuns la sete intensă, corpul deja îți bate obrazul.

Cheia nu este “beau un litru dintr-o dată seara”, ci distribuția pe parcursul zilei, adaptată la programul tău real. Cristina propune și o idee simplă, ușor de aplicat: diversifică “meniul” hidratării (apă, apă cu lămâie, infuzii, ceaiuri), astfel încât să-ți fie mai ușor să te ții de obicei.

Relația cu zahărul: nu interdicție, ci control

În partea despre zahăr, discuția atinge fix realitatea de acasă și de la birou: pofte, recompense, stres, oboseală, “merit și eu ceva dulce”. Cristina nu merge pe discursul punitiv, ci pe o direcție care se lipește mult mai bine de viața reală: însănătoșește-ți relația cu zahărul.

Criteriul ei e foarte clar: o relație sănătoasă cu zahărul înseamnă că decizi tu când îl consumi, nu dependența, nu obiceiurile familiei, nu hormonii, nu publicitatea, nu contextul social. Asta e schimbarea de putere.

Și mai spune ceva esențial: schimbarea obiceiurilor vine cu disconfort la început (și e normal), dar disconfortul trece. Cu pași mici, consecvenți, “dependența” poate arăta diferit în doar câteva săptămâni, mai ales când ai alternative și un plan.

Concluzie: sănătatea se construiește din ce faci cel mai des

Poate cea mai bună concluzie din episod e că sănătatea nu e o destinație și nici o listă de reguli. E un sistem de alegeri zilnice, cu excepții (un papanaș, o felie de cozonac), dar cu un sens general care îți respectă binele pe termen lung.

Și dacă te întrebi de unde începi, 

https://www.facebook.com/share/1C6FFLwyMY/

răspunsul e surprinzător de simplu: începe cu întrebarea “de ce?”. De ce vrei să te simți mai bine? Cum vrei să funcționezi peste un an? Peste zece? Iar apoi, în fiecare zi: ce investiții în mine fac azi?

3 pentru acasă (din episod)

1. Observă-ți modelul de hidratare. Notează o zi: când ai băut, cât ai băut. Apoi crește cu 1–2 căni pe zi și vezi cum te simți.

2. Uită-te sincer la mâncatul emoțional. Identifică “momentul”: după stres, după oboseală, seara târziu. Elimină 1–2 lucruri despre care știi că “te trag în jos” și adu alternative ok la îndemână.

3. Definește-ți direcția. Ce vrei pentru sănătatea ta la 50/60/80? Apoi fă ca “majoritatea alegerilor” să fie investiții în direcția aceea. 




Foto: Roxana Neacșu