Mă bucur să privesc, zi de zi, cum proiectele pe care le susținem prind viață: grupuri de suport, ateliere în școli, spații sigure pentru adolescenți. În calitate de coordonator al programului de finanțare pentru ONG-uri În Stare de Bine, văd constant în datele și, mai ales, în poveștile organizațiilor cu care lucrăm, că tot mai mulți din beneficiarii lor, în special tineri, se confruntă cu dificultăți emoționale.
Tocmai de aceea, apelul de anul acesta adresează o tematică presantă: sănătatea emoțională a adolescenților. Am ales, însă, să ne îndreptăm atenția către comunitățile în care discuțiile despre emoții și sentimente sunt mai puțin prezente. În multe orașe mici și în mediul rural, ele apar rar - din lipsă de resurse, sau a unor persoane pregătite să le inițieze, creând un teren fertil pentru multe situații de vulnerabilizare, de la dependențe la depresie, sau comportamente agresive, ori anxietate. În astfel de comunități am considerat că sprijinul nostru poate genera o schimbare reală, chiar și pe termen scurt.
Fețele vulnerabilității în adolescență
Pentru majoritatea tinerilor, dependențele nu înseamnă o experimentare dusă la extrem: din contră, ele se nasc din dorința de conexiune, validare sau evadare. Totuși, statisticile nu ne permit să ignorăm realitatea.
Conform raportului ESPAD 2024, 81% dintre adolescenții români au declarat că au consumat alcool cel puțin o dată în viață, iar 41% în ultimele 30 de zile. La capitolul fumat, 26% dintre tinerii de 15–16 ani spun că au fumat țigări clasice în ultimele 30 de zile - plasând România pe locul 4 în Europa pe acest indicator.
Pe de altă parte, dependența digitală capătă proporții tot mai mari. Conform unui raport OMS, 28% dintre adolescenții români sunt afectați de o utilizare „problematică” a rețelelor sociale. Raportul ESPAD arată că 53% dintre adolescenți estimează că nu își pot controla timpul petrecut pe rețele sociale, iar 25% raportează dificultăți legate de jocuri video.
Tu vorbești adolescenteză?
10 cuvinte și expresii pe care TREBUIE să le știi. De la Bubble Tea la Sheesh!, când interacționezi cu un adolescent al vremurilor noastre, ai toate șansele să auzi cuvinte care habar n-ai ce-nseamnă.
miercuri, 8 iunie 2022
În plus, un raport al DSP de anul acesta indică faptul că 34% dintre adolescenți joacă zilnic jocuri digitale, 22% dintre ei petrec cel puțin 4 ore într-o zi de joc – iar 12% sunt la risc de comportament problematic legat de jocuri.
Aceste statistici, separat, sunt deja alarmante. Puse cap la cap, conturează tabloul unei generații care navighează constant între tentații, presiuni și un spațiu digital tot mai acaparator. Însă adolescenții se refugiază în dependențe pentru că le lipsesc alternativele –părinți și profesori dispuși să-i asculte fără judecată, consilieri școlari care să-i ghideze, oportunități de petrecere a timpului liber care să le stimuleze creativitatea. Foarte des, proiectele ONG-urilor suplinesc aceste elemente de sprijin.
Exemple de sprijin din teren
Unul dintre proiectele finanțate anul acesta – #ConectatPeBune, își propune să vorbească despre mediul digital pe limba adulților, astfel încât aceștia să înțeleagă de ce adolescenții petrec timp acolo și cum fac asta într-un mod constructiv. În două școli din județele Giurgiu și Ilfov, în cadrul unor sesiuni de reverse mentoring, tinerii vor deveni mentori pentru 100 de părinți și 62 de profesori, ajutându-i să înțeleagă mai bine provocările lumii digitale.
Un alt proiect pune accent pe cunoașterea și înțelegerea emoțiilor prin ateliere de teatru terapeutic și ateliere de film. Scopul proiectului, realizat de Breasla Actorilor în județul Bacău, este ca tinerii să găsească în sala de teatru un spațiu sigur, în care să-și poată exprima emoțiile în feluri care să-i ajute în dezvoltarea lor. În plus, vor să creeze o comunitate în jurul cursurilor de teatru – care să depășească sfera repetițiilor și să creeze prietenii și conexiuni cât mai strânse.
Firul comun al proiectelor este de a crea rețele de sprijin și de a oferi tinerilor alternative. „E nevoie de un sat întreg pentru a crește un copil” e o vorbă pe care o știm cu toții. Asociațiile vin în teren pentru a recrea această țesătură socială, în care tinerii pot găsi refugiu într-o vorbă bună de la un vecin, în profesorul care știe serialul preferat, în părintele care întreabă „Ce-ți place să faci?”, fără să aștepte un răspuns legat neapărat de materiile din orarul școlar.
De ce astfel de intervenții contează
În spatele fiecărei cifre există un adolescent care se luptă cu nevoia de apartenență, cu anxietatea sau cu sentimentul că, dacă nu e mereu conectat, devine invizibil. Proiectele noastre nu tratează adicția doar ca pe un comportament de consum, ci ca pe o problemă de sănătate emoțională și relațională. Intervenția timpurie – prin educație, conversații și sprijin sigur – schimbă perspective.
Exagerările în moda adolescenților
De la blugi sfâșiați la pantofi care costă cât un salariu.
vineri, 12 septembrie 2025
Mulți părinți ne spun că tinerii vin acasă ma liniștiți după aceste activități, sau dimpotrivă – cu mult chef de povestit, în loc de fuga obișnuită la jocuri video. Profesorii ne spun că au deprins un mod mai atent de a identifica semnalele: nu doar când cineva e absent sau pică mediile, ci când apare un comportament nou – apatie, retragere, nervozitate. Eforturile nu trebuie să rămână izolate. Ne dorim ca experiențele noastre să inspire și alte ONG-uri, școli și instituții locale să creeze propriile mecanisme de sprijin: linii de consiliere, cluburi de dialog, grupuri creative și spații sigure.
Apelul de proiecte „În Stare să Ajut” 2025, parte din programul „În Stare de Bine”, pune la dispoziție peste 2 milioane de lei pentru ONG-uri care sprijină sănătatea emoțională a adolescenților din comunități mici, sub tema #GenerațiaCareSimteTotul. În total, 13 proiecte au fost selectate pentru finanțare și vor fi derulate între septembrie 2025 și martie 2026.
Foto: Freepik
