Adolescența este etapa transformărilor intense, de trecere de la pubertate la vârsta adultă. Cea mai la îndemână modalitate prin care un adolescent se exprimă este apartenența la un grup, unde caută recunoaștere și validare. Dacă privim în perspectivă istorică, omul preistoric matur avea câteva nevoi fundamentale: adăpost, hrană, reproducere și recunoaștere în trib. În prezent, nevoile de bază sunt aceleași, doar că „tribul” a devenit grupul de prieteni sau anturajul. Excluderea din grup produce o durere intensă adolescentului, chiar dacă, spre deosebire de vremurile preistorice, supraviețuirea sa în prezent nu îi este amenințată.
Rolul grupului
În interiorul grupului se conturează dinamici clare: unii membri devin lideri, iar ceilalți se aliniază comportamental și vizual pentru a aparține. Grupul funcționează ca spațiu de validare, unde fiecare membru caută să fie văzut și apreciat. Pe măsură ce se stabilesc ierarhii, apar competiții pentru statut, care se exprimă adesea prin exagerări vestimentare. Cu cât un adolescent sfidează mai mult regulile impuse de adulți, cu atât este perceput ca fiind mai interesant, mai „cool” și mai influent în grup.
Din dorința de nonconformism față de lumea matură, tinerii devin conformiști față de valorile grupului și ale liderilor lor. Contestarea reciprocă dintre generații naște uneori conflicte de valori.
Din punct de vedere psihologic, această căutare a statutului se traduce uneori prin supracompensare. Unii adolescenți se acoperă cu logo-uri de firmă, asociate în mentalul colectiv cu bogăția și luxul. În realitate, aceste accesorii nu sunt decât măști, menite să ascundă o stimă de sine fragilă și lipsa unor repere personale mai profunde. Însă exagerările nu semnalează întotdeauna o lipsă, uneori ele reprezintă exerciții de explorare, de testare a limitelor, încercări naturale de a construi o identitate proprie.
Eterna tensiune între vechi și nou
Dacă privim istoria modei, observăm că toate marile schimbări au presupus tensiuni între tradiție și noutate, între generația tânără și cea matură. Aproape fiecare inovație a fost percepută inițial ca exagerare. Jeans-ul, părul lung sau tatuajele au fost, la început, simboluri de rebeliune, iar ulterior au devenit elemente acceptate și banalizate. Aceasta arată că exagerările de astăzi pot deveni obiceiurile de mâine.
Moda este un joc estetic, dar și un limbaj social. Prin haine, adolescenții comunică apartenența, statutul sau atitudinea. Pentru unii adolescenți, vestimentația este un scut de protecție, pentru alții este o armă.
Exagerările, oricât de deranjante par privite din exterior, au funcția de a semnala lumii cine este adolescentul, ce respinge și ce aspiră să devină.
Un alt aspect important este influența mass-media și a rețelelor sociale. Platformele digitale amplifică tendințele și creează modele de urmat. Adolescenții sunt expuși zilnic la imagini idealizate, la influenceri care promovează stiluri uneori ostentative. Această presiune poate alimenta competiția pentru imagine și poate accentua exagerările, transformând moda într-un teren de comparație constantă.
Există și o latură pozitivă, pentru că moda poate fi un spațiu de creativitate autentică. Mulți tineri cu viziune artistică folosesc hainele ca pe o pânză pe care își exprimă ideile, chiar dacă rezultatul este uneori incomod pentru privitori. Această formă de expresie poate deveni, în timp, o carieră în design, artă sau comunicare vizuală.
Când e nevoie să intervenim
Se ridică însă întrebarea: unde și când ar trebui să intervină un părinte atunci când adolescentul exagerează? Un părinte atent va ști să distingă dacă excesul vine din dorința de contestare a valorilor familiale sau sociale, din furie nespusă, din nevoia de validare în grup ori dintr-o manifestare artistică și creativă. Intervenția adulților nu trebuie să fie autoritară, ci mai degrabă trebuie să conțină compasiune, înțelegere și dialog. În multe situații, un adolescent nu are nevoie de interdicții, ci de un adult dispus să-l asculte și să-i recunoască nevoile.
Exagerările din moda adolescenților nu sunt simple capricii, ci expresii ale unei etape de dezvoltare complexe, unde căutarea identității, presiunea grupului, influența culturală și dorința de exprimare artistică se intersectează. Aceste exagerări pot fi generatoare de stiluri noi și schimbări de paradigmă, nu doar motive de conflict. Să nu uităm că ei exagerează din dorința de a fi văzuți, auziți și acceptați. Dacă ne implicăm în educația lor vizuală din timp, trecerea spre perioada de maturitate poate fi integrată mai armonios.
Valentina Bălașa-Ario este Consultant de Imagine și Stil Vestimentar, antreprenor în domeniul modei și lector la Fundația Calea Victoriei, unde va susține Atelierul de stil vestimentar pentru adolescenți, începând cu data de 20 septembrie.
Foto: Getty Images
