Make Life Magic

13 artiști contemporani îl celebrează pe Constantin Brancuși la Institutul Cultural Român din Paris

Brâncuși continuă să inspire, să intrige și să emoționeze.

În rezonanță cu retrospectiva Brâncuși organizată de Centrul Pompidou, asociația Arche Cultu-relle și Institutul Cultural Român în colaborare cu Clubul Cosmose organizează expoziția intitulată „Brâncuși Inspiră".  

Aceasta va avea loc în perioada 17 iunie – 1 iulie 2024, la sediul Institutului Cultural Român din Paris (1, rue de l’Exposition, 75007), iar vernisajul expoziției are loc luni, 17 iunie 2024, la ora 18.00.

Ștefan Beiu, Dan Ciupureanu, Daniela Codiță, Melissa Maria Dillon, Aurelian Răzvan Dinu, Cristina Elinesco, Viorel Enache, Ioana Fluerașu, Karin Guni, Petra Marian, Marievic, Iulia Șchiopu și Florentin Tanas sunt cei 13 artisti contemporani care pun în perspectivă opera mare-lui sculptor si care activează în diferite sfere artistice (pictură, sculptură, fotografie sau instalație) între România și Franța au fost invitați de către organizatori să contribuie cu opere de arta care să aducă un omagiu lui Constantin Brâncuși.

Artiștii ne invită să explorăm practicile actuale inspirate de Brâncuși și să ne întrebăm ce loc ocupă în arta noilor generații: referențialitate directă și explicită, exercițiu de reinterpretare a unui element brâncușian (concept sau formă) sau o influență difuză sau inconștientă, dar care permite un dialog intericonic. Toate acestea sunt forme de punere în lumină și de reflecție asupra moștenirii brâncușiene.


Inedit, pentru expozitia Brâncuși Inspiră,  istorici de artă, curatori, galeristi, jurnaliști, scriitori. elevi și profesori universitari au dorit sa comenteze asupra operelor expuse și a artiștilor în dia-log cu Brancusi: Esin AYBER (masterat in Istoria Artei), Sam AZULYS (profesor de cinema si filosofie la Uni NYU Paris si Uni Stanford Paris), Raluca BARB (traducator), Lucian BOT (teolog, Universitatea din Craiova),  Ileana CORNEA (critic de arta, revista Artension), Andreea DROSU (elevă, Liceul ”Emil Racoviță”, Galați), Irina Enache Vic (profesor și cer-cetător, doctorand Sorbonne Université), Camelia GEORGESCU (curator), Gabriel GIMPU (elev Liceul ”Emil Racoviță”, Galați), Dana GRIGORCEA (scriitor), Romina Hamzeu (poeta, studenta University of West London), Daniela IANCU (etnolog, Arche Culturelle), Veronica Kirchner (realizator ARTfel De Jurnal), Dr. Doïna Lemny (conservator onorific la Centre Pom-pidou), Nicole LOCOT MAITROT (curator Fabrique Contemporaine), Gabriel Nedelea (scriitor, lector al Universității din Craiova), Dana NOVAC, Raluca Prelipceanu (profesor Sainte Ursule), Aurélien PREVOST (poet, elev Liceul Alexandre Dumas, St Cloud), Jacques Terrasa (profesor emerit, Sorbonne Université, critic de arta), Emmanuela TOMA (istoric de arta), Raúl Nieto de la Torre (poet si critic literar), Madalina ULMEANU (doctorand Universitatea  de Medicina Carol Davila Bucuresti).

Inițiatorii acestui proiect sunt Aurelian Răzvan DINU: artist și organizator independent de eve-nimente culturale, absolvent al masterului în Art, Law and Business la Christie’s Education London (în trecut organizator de evenimente la Institutul Cultural Român de la New York); Iri-na ENACHE VIC: profesor și cercetător (literatură/mișcări culturale), doctorand la Sorbonne Université, membra a asociațiilor Arche Culturelle și Cosmose Club; și Daniela IANCU: etno-log, coordonatoare de proiecte la Université Paris-Est Créteil, membra a asociației Arche Cultu-relle.

Cadrul conceptual al expoziției Brancusi Inspire

Brâncuși ne inspiră cum numai unii reușesc. Ne intrigă pentru că acest om, pe care unii îl vedeau ca pe un „bon vivant”, iar alții ca pe un mistic singuratic, era înconjurat de mister. Dar, mai presus de toate, Brâncuși ne emoționează pentru că demersul său artistic este unul de dez-golire, iar lumea lui este una a formelor pure. El este artistul care a găsit în cea mai mare econo-mie chintesența gestului său artistic. 


Opera sa ne tulbură și ne emoționează prin simplitatea misterioasă a formelor sale, pen-tru că avem intuiția complexității pe care o ascunde: "Simplitatea este complexitatea rezolvată", spunea Brâncuși, pentru că un întreg univers se poate cristaliza într-un nucleu esențial. Creațiile invită la contemplare și reflecție. Prin urmare, această operă pare să concentreze un înalt grad de persistență și impact asupra minții.


Dacă ne gândim în termeni de intersubiectivitate, atunci când suntem pătrunși de subiec-tivitatea celuilalt, aceasta nu poate fi statică, ci activă, operează în noi, ne transformă și ne diri-jează mișcările interioare, gândirea și acțiunea. Ne inspiră, ne ghidează. Prezența alterității e în mod inevitabil productivă, pentru că din întâlnirea dintre sine și celălalt se naște întotdeauna ce-va pe deplin nou. Această alteritate, ieri exterioară, astăzi interioară, căci este deja asimilată, ia cărările misterioase ale subiectivității noastre, iar rodul acestei întrepătrunderi se manifestă în exterior, voluntar sau nu, prin cuvintele, acțiunile, creațiile noastre. Urma, amintirea acestei al-terități inspiratoare persistă adesea (manifestă sau subterană) și ne amintește că, în cazul de față, orice discurs plastic este, în cele din urmă, ecoul unui dialog intim trecut între cel puțin două subiectivități artistice. Pentru a-l cita pe Bakhtin, vocea unui artist exprimată într-o operă de artă ascunde întotdeauna alte voci pe lângă a sa.


Cunoaștem inspirația pe care Brâncuși a exercitat-o asupra altor artiști, în special asupra mișcării minimaliste. În acest caz, a fost o influență conștientă, adesea revendicată de către ar-tiști. Putem întrevedea amprenta brâncușiană în formele ondulate, atent șlefuite ale lui Tony Cragg, în antropomorfismul fluid al lui Henry Moore, în geometria simplă a sculpturilor lui Donald Judd sau în sculpturile ceramice ale lui Mihai Oloș, în reprezentările conceptuale mini-maliste ale picturilor murale ale lui Sol LeWitt sau în reprezentările metafizice ale lui Jean Arp.... Sau dimensiunea ascensională a sculpturilor lui Carl André inspirate de Coloana fără sfârșit sau Pasărea în spațiu, relația obiectului de artă cu spațiul în tuburile fluorescente ale lui Frank Stella sau plăcile masive de oțel ale lui Richard Serra în care deplasarea privitorului este un ele-ment fundamental al operei, amintind astfel de distribuția conștientă a sculpturilor din atelierul Impasse Ronsin... Acestea sunt doar câteva exemple de lucrări care se nasc din fascinația artiști-lor față de creația lui Brâncuși și dintr-o căutare adesea îndelungată și obstinata. Însă, dincolo de această influență obsesivă, Brâncuși inspiră într-un mod "ascuns", difuz, ieșind la suprafață, din inconștient, conform mecanicii involuntare, bruște și impersonale a inspirației artistice.

Așadar, există două moduri în care moștenirea brâncușiană poate persista și se poate manifesta în creațiile artistului din această expoziție. Aceștia sunt liberi să se inspire din orice element al creației brâncușiene.