De câte ori tu, ca tânăr sau adolescent, ai fost „forțat” de părinții tăi să citești? Dacă ai peste 18 ani, sigur ai fost, cel puțin în copilărie sau în prag de examene. Dacă ai mai mulți ani, probabil găseai în cărți ceea ce noi găsim azi pe Internet.
Ulterior, pe măsură ce crești, te poți duce într-una din două direcții – ori citești zilnic și îți place, ori nu mai citești deloc, pentru că nu îți place.
S-a schimbat oferta!
Mass-media sunt pline de modalități prin care se vânează atenția consumatorului. Cât mai repede. Prin culori, sunete, cuvinte-cheie sau titluri-capcană. În lumea cuvântului tipărit, această vânătoare are reguli ceva mai clare, care nu permit „șuntarea” sistemului. O carte nu te poate păcăli cu giumbușlucuri vizuale, auditive sau cu promisiunea satisfacției imediate din online. În online, dai click și începe. O carte trebuie cumpărată, deschisă, citită. Satisfacția vine mai târziu. Iar noi, tinerii de azi, nu mai avem răbdare. Abilitatea oamenilor de a se concentra pe un lucru dat a scăzut extrem de mult în ultimii ani - în 2019, un om putea să se concentreze pe un anumit lucru aproape 8 secunde, comparativ cu 12 secunde în 2000. În consecință, majoritatea oamenilor nu se mai simte atrasă de citit și de scris.
Tot mai mulți oameni, probabil, preferă celelalte tipuri de divertisment– filmele, serialele, muzica. Toate necesită mai puțină atenție decât o carte, în principiu pentru că sunt special gândite să nu fie nevoie de prea multă atenție ca să ne bucurăm de ele.
Cum se citește azi
Mulți cititorilor moderni reușesc să treacă peste impasul atenției scăzute ascultând muzică în timp ce lecturează. Însă și aici e nevoie să găsim genul de muzică potrivit pentru a citi, ca să nu ne concentrăm mai mult pe ce auzim decât pe ce vedem – playlist-urile cu muzică clasică sau cu hip-hop fără versuri, de obicei, sunt alegerea cea bună, însă depinde de preferințele fiecăruia.
În cazul altor oameni, lipsa dorinței de a citi este o iluzie pentru cei din jur – unii oameni citesc, însă nu în modul clasic cu care suntem obișnuiți.
Odată cu digitalizarea lumii a venit, evident și digitalizarea cuvântului scris. Astfel, un număr mare de oameni au migrat către cititul pe telefon, tabletă sau alte dispozitive în loc să citească din cărți, reviste sau ziare. Pentru unii, acest lucru poate să vină din pură conveniență, însă și din dorința de a ajuta la scăderea despăduririlor (hârtia înseamnă copaci tăiați) sau din nevoia de a reduce cheltuielile: cărțile au devenit extrem de scumpe, un volum de poezii de 80 de pagini costă aproape 50 de lei.
Acești oameni folosesc mai multe site-uri, dintre care și câteva sigure, fără viruși, de unde se pot descărca, pe gratis, volume de poezie, cărți de ficțiune, non-ficțiune și altele (cum ar fi Project Gutenberg, LibriVox, Google eBookstore etc).
Așa că mă hazardez să le spun părinților îngrijorați că nu citesc copiii: s-ar putea să citească, de fapt, mai mult decât credeți, însă nu în maniera clasică. Dar tot citit e.
Însă, pentru unii cititori, trecerea de la scris la digital vine cu o mare dificultate – unii oameni încă trebuie să simtă hârtia în mână atunci când citesc o carte, să adulmece mirosul de cerneală tipografică. Altfel nu se pot concentra, îi dor ochii sau sunt tentați să deschidă orice altă aplicație în loc să citească.
Oricâte modalități noi de a citi există, mă tem că nu putem ignora faptul că cititul, așa cum îl cunoaștem noi, este pe cale de dispariție. Putem face ceva? Da, putem continua să ducem o bătălie pe jumătate pierdută sau putem să ne adaptăm la cititul digital. În definitiv, e mai prietenos cu mediul, mai ieftin și mai comod.
Foto: Pexels
