De cele mai multe ori, aceste scurtături mentale pe care le creează creierul nostru ne ajută să economisim timp și energie. Dar, uneori, ele ne pot conduce la erori de judecată. Aceste greșeli sistematice poartă numele de biasuri cognitive (sau erori de gândire). Fiecare dintre noi poate cădea în capcana lor, indiferent cât de raționali credem că suntem.
A fi atent/ă la aceste biasuri nu înseamnă să-ți schimbi mintea, ci să înveți să o înțelegi mai bine. Îți voi prezenta cele mai comune biasuri care ne influențează deciziile zilnice – de la relații și carieră, până la felul în care ne vedem pe noi înșine.
1. Biasul de confirmare: vezi ceea ce vrei să vezi
Ți s-a întâmplat vreodată să cauți informații care să-ți confirme ceea ce crezi deja? Asta este esența biasului de confirmare. Mintea noastră preferă să aibă dreptate și va filtra realitatea astfel încât să susțină convingerile existente. De exemplu, dacă ești convinsă că o dietă anume funcționează, vei căuta doar articole și videoclipuri care o laudă și vei ignora studiile care o critică. Sau dacă ai o părere negativă despre cineva, orice gest al acelei persoane va părea o dovadă că ai avut dreptate. Dacă vrei să eviți acest bias cognitiv atunci trebuie să cauți intenționat opinii contrare și să te întrebi ce dovezi ar putea să te contrazică.
2. Efectul de halou: frumusețea înșală
Ne place să credem că suntem obiectivi, dar de multe ori judecăm oamenii după prima impresie. Dacă cineva este carismatic, îmbrăcat bine sau zâmbește frumos, avem tendința să credem că este și inteligent, responsabil sau bun la suflet. Acesta este efectul de halou - o trăsătură pozitivă (sau negativă) care colorează percepția noastră despre întreaga persoană. De exemplu, la o întâlnire s-ar putea să fim fermecați de frumusețea unei persoane și să îi atribuim și alte calități pozitive precum generozitate, inteligență etc, deși nu le-a demonstrat în timpul întâlnirii. Dacă vrei să eviți acest bias cognitiv evaluează oamenii în funcție de comportamente și fapte concrete, nu doar după cum te fac să te simți la prima vedere.
3. Biasul negativității: răul doare mai tare
Ai primit zece complimente și o singură critică, dar te gândești toată ziua doar la critică, nu la complimente? Asta este forța biasului negativității. Creierul nostru a evoluat să acorde mai multă atenție pericolelor decât lucrurilor plăcute pentru a ne asigura supraviețuirea. Astăzi, însă, acest mecanism ne poate face să fim autocritici sau pesimiști și să lăsăm deoparte lucrurile pozitive din viața noastră.
Pentru a echilibra balanța încearcă un exercițiu zilnic de recunoștință. Notează trei lucruri pozitive care ți s-au întâmplat. Cu timpul, îți vei antrena mintea să valorifice mai mult semnele pozitive.
4. Biasul disponibilității: ce e la îndemână poate fi minciună
Dacă vezi des știri despre accidente de avion, ai putea avea impresia că zborul e periculos, deși, statistic, e cel mai sigur mod de transport. Biasul disponibilității ne face să judecăm probabilitatea unui eveniment în funcție de cât de ușor ne vine în minte. De aceea, uneori ne temem mai mult de lucrurile spectaculoase (dar rare) decât de cele banale (dar frecvente). Deși e dificil, încearcă să îți bazezi deciziile pe date reale, nu doar pe exemple care ți-au rămas în minte. Poți căuta statistici pentru a înțelege mai bine șansa unui pericol.
5. Efectul Dunning-Kruger: când încrederea depășește competența
Ai cunoscut vreodată pe cineva foarte sigur pe el, deși nu avea cunoștințele sau abilitățile menționate? Te-ai simțit vreodată nesigur/ă, deși știai mai multe decât credeai? Efectul Dunning-Kruger arată că oamenii cu mai puține cunoștințe tind să-și supraevalueze abilitățile, iar oamenii competenți tind să se subestimeze.
Cu alte cuvinte, experții sunt modești și nesiguri, iar necunoscătorii nu știu că nu știu. Încearcă să-ți identifici zonele de expertiză pentru a putea avea încredere în informația pe care o poți oferi și ai grijă (în special în mediul online) la oamenii care pretind că sunt experți, deși nu au studiile și certificările necesare.
6. Biasul de auto-servire: doar succesul e al meu
Când reușim ceva, spunem: „am muncit mult, merit asta”. Când eșuăm, găsim repede o scuză externă: „nu am avut noroc”, „șeful a fost nedrept”. Biasul de auto-servire ne protejează stima de sine, dar ne împiedică să creștem. Ca să îl eviți, trebuie să privești rezultatele cu onestitate. Analizează în mod egal meritele și greșelile, fără a-ți pune etichete negative.
7. Eroarea costului irecuperabil: nu știi când să renunți
„Am investit deja atâta timp, nu pot să renunț acum.” Sună cunoscut? Eroarea costului irecuperabil apare atunci când continuăm un proiect, o relație sau un job care nu ne mai aduce nimic, doar pentru că am investit deja mult. Din păcate, acele resurse (timp, bani, energie) nu se mai pot recupera, indiferent ce alegem și este mai bine să schimbăm traiectoria, deși ne vom asuma anumite pierderi. Ca să te ajute în proces, întreabă-te sincer: „Dacă aș lua decizia de la zero, aș mai alege asta?”
Biasurile cognitive fac parte din noi. Ele nu pot fi eliminate complet, dar pot fi recunoscute. Conștientizarea reprezintă primul pas către claritate. Cu cât ești mai conștient/ă de ele, cu atât îți poți corecta mai ușor gândirea și lua decizii mai echilibrate. Data viitoare când te surprinzi gândind „știam eu că am dreptate” sau „nu pot renunța acum”, respiră adânc și analizează situația. S-ar putea ca mintea ta să încerce să te protejeze. În unele cazuri, această protecție te poate ține pe loc. Cunoscându-ți biasurile, vei începe să te cunoști pe tine însuți mai bine.
Francesca Răileanu, psiholog clinician, este lector la Fundația Calea Victoriei, unde va susține cursul online Iluzii psihologice: cum ne păcălește mintea, începand cu 7 noiembrie.
Foto: Freepik
