OPINII

Pitoreasca poveste a unui basm muzical de Crăciun

„Fairytale of New York”, piesa trupei The Pogues, rămâne melodia favorită de Crăciun a Marii Britanii.

Crăciunul aduce tot felul de miracole, iar succesul piesei „Fairytale of New York”, interpretată de trupa The Pogues - socotită inventatoarea stilului punk celtic - împreună cu Kirsty MacColl e una dintre minunile care ne înfrumusețează această perioadă a anului.

Sigur, de Crăciun toți avem piesele noastre favorite. Britanicii, bunăoară, au una pe care o ascultă cu predilecție de Sărbători. Nu, nu e o melodie interpretată de Mariah Carey. Nici măcar „Last Christmas” de Wham! În mod neașteptat, e o melodie a unei trupe punk.

„Fairytale of New York”, interpretată foarte ironic de cei de la The Pogues featuring Kirsty MacColl, ia tot caimacul muzical britanic. Mă rog, deși nu e relevant detaliul, ia și toți banii. În 2016, bunăoară, a făcut 400.000 de lire sterline, deși era deja în al patrulea an în care n-avea rival în termeni de difuzări de Crăciun, perioadă pe care a dominat-o copios.

Să recapitulăm. O trupă cu componenți irlandezi, specializată în muzică tradițională altoită cu elemente punk, a frânt inima Albionului cu un basm despre New York? Ei bine, da.

„Fairytale of New York” a fost lansată în 1987 și spune povestea amăruie a irlandezilor care și-au părăsit țara în veacul al XIX-lea din cauza foametei și au plecat spre tărâmul făgăduinței pentru a încerca o carieră în domeniul divertismentului. Nu tututor li s-a împlinit visul.

Un basm trist, dar pe care punkiștii de la The Pogues au izbutit să-l facă, într-un fel, amuzant. Așa cum e și detaliul că trupa de cimpoieri chemată să participe la filmările pentru videoclip a fost nevoită să stea destul de mult timp pe canapeaua studioului. Iar ca să treacă mai repede vremea, cimpoierii au dus paharele la gură fără să țină o evidență foarte strictă a gestului în sine. Cert este că în momentul în care au apărut în platou, erau chiar mai puțin sobri decât euforicii membri ai trupei The Pogues. Și au refuzat să apară până când n-au fost îmbiați să-și umple din nou paharele.

Aceasta e, cred, una dintre explicațiile succesului repurtat de piesa irlandeză despre basmul newyorkez: umorul.

Pentru că, prieteni, Crăciunul e o sărbătoare cu totul specială. A familiei, a prietenei, a tihnei, a bucuriei de a fi împreună. Dar ca să îi cucerești pe britanici, inclusiv în această perioadă a anului, ai nevoie și de umor. E ceea ce vă urez de Crăciun. Bucurați-vă, însă amintiți-vă că, indiferent de vârstă, nu trebuie să ne luăm foarte tare în serios.