De ce sa dansam?

Intr-o lume in care stresul cotidian isi lasa amprenta negativa asupra starii noastre generale, nevoia de a face miscare, de socializare, de apropiere si de a te cunoaste mai bine este, in fiecare zi, mai pregnanta.

Intr-o lume in care stresul cotidian isi lasa amprenta negativa asupra starii noastre generale, nevoia de a face miscare, de socializare, de apropiere si de a te cunoaste mai bine este, in fiecare zi, mai pregnanta. In acest univers al timpului limitat, al relatiilor tensionate si al incordarii, dansul devine o cale catre optimism, buna-dispozitie, relaxare si recreere. 

Conform unui studiu realizat de oameni de stiinta de la Universitatea din Sydney (Australia), dansul ar avea efecte benefice asupra inimii. Concluziile cercetarii arata ca acesta este bun nu numai pentru inima, ci poate stimula si creierul si functiile cognitive. Cercetatorii au analizat 11 grupuri cuprinzand 48.000 de adulti de peste 40 de ani, fara antecedente cardiace la inceputul cercetarii.

Din cele 48.000 de persoane, numai 3.100 au declarat ca danseaza regulat. La acestea s-a constatat o stare fizica generala foarte buna. In plus oamenii pareau mai tineri, aveau un indice de masa corporala (IMC) mai bun decat media, sufereau mai putin de boli lungi si faceau mai multa miscare, indiferent de intensitatea cu care dansau.

Se stia deja ca o activitate fizica moderata protejeaza inima si arterele si din acest motiv se recomanda adesea celor care nu sunt fani ai sportului sa mearga pe jos 30 de minute pe zi. Si in acest regim se simt avantajele. Ceea ce este interesant la practicarea dansului este nu numai faptul ca inseamna miscare, ci si ca stimuleaza capacitatile cognitive, solicitand coordonarea miscarilor. Beneficiile acestui tip de miscare sunt mari, chiar daca nivelul nu este cel al unor dansatori profesionisti.

Se recomanda alegerea unor cursuri cu genul preferat: jazz modern, hip-hop, dans african, oriental sau folcloric. Principala este miscarea pe un anumit ritm pentru a pastra o forma buna a corpului si organismului.

Terapia prin dans

Pe lângă rolul social şi de relaxare, dansul este şi o supapă de descărcare a emoţiilor, o modalitate de exprimare şi un liant al cuplului. În plus, se foloseşte şi în terapie, pentru a accesa şi explora planul emoţional şi mental. Despre rolul terapeutic al dansului am stat de vorbă cu psihoterapeutul Carmen Moldoveanu.

Ce efect are dansul asupra stării noastre psihice?

Dansul ajută descărcarea emoţiilor blocate în corp, în musculatură şi în organele interne. Anumite stări se eliberează spontan, datorită mişcărilor dansului, producând un catharsis şi o reechilibrare afectivă. Putem asemăna acest efect cu cel al masajului terapeutic.
Dansul se focalizează treptat pe diferitele părţi ale corpului, deblocând amintiri şi stări asociate cu părţile respective. În funcţie de natura blocajului, unori putem observa rapid efectele benefice, alteori este nevoie de timp şi perseverenţă. De exemplu, dacă există un blocaj la nivelul spatelui încă din copilărie, va fi nevoie de exerciţii repetate, pe o perioada lungă, care să implice zonele respective ale corpului.

Ce înseamnă terapia prin dans şi în ce cazuri este recomandată?

Terapia prin dans foloseşte mişcarea pentru a accesa planul emoţional şi mental, cu scopul de a-l explora şi modifica. Este o abordare benefică, mai ales pentru cei care au o relaţie dificilă cu propriul corp: nu simt senzaţiile de tensiune sau relaxare, senzaţiile de foame sau sete, senzaţiile legate de sexualitate. Prin dansul conştient, corpul devine obiectul central al atenţiei lor şi, treptat, învaţă să relaţioneze cu el, aşa cum ar relaţiona o altă persoană: îl ascultă, se interesează ce simte şi ce părere are, îi vorbesc.
Desigur, terapia prin dans se adresează şi celor care au o relaţie bună cu propriul corp, fiind pentru unii dintre ei o formă de terapie mai potrivită faţă de terapia clasică orientată spre conversaţie şi analiză, şi chiar faţă de psihodramă sau art-terapie.
Prin alegerea cuvintelor, tindem să exprimăm spontan dificultăţile care ţin în egală măsură de psihic şi corp: „nu poate să stea pe picioarele lui”, „şi-a ridicat capul din pământ”, „e apăsat de griji”, „nu-şi încape în piele de bucurie”, „e tot un zâmbet”.

Care sunt beneficiile utilizării acestei metode în psihoterapie?

Corpul devine util în procesul de clarificare şi exprimare a propriei perspective despre un eveniment sau o relaţie, şi inteligenţa lui este folosită pentru amplificarea experienţelor importante. Corpul comunică tot timpul, prin postura sa, prin gesturile mâinilor şi expresiile fetei, însă o mare parte din această comunicare se situează la nivel inconştient. Dansul aduce această formă de comunicare în conştient şi astfel ne lărgeşte vocabularul, la fel cum am adăuga încă o limba străină la cele deja cunoscute.

Ce efect are dansul asupra relaţiei de cuplu atunci când este practicat în doi?

Dansul poate fi integrat în psihoterapia de cuplu, mai întâi ca metodă de accesare a problemelor, apoi ca metodă de intervenţie. Cei doi parteneri pot fi doar parţial conştienţi de cauzele care îi fac să se înstrăineze sau să certe frecvent. Ca metode de explorare, un terapeut poate folosi, pe lângă mişcare, pictura, desenul, lucrul cu visele, testele psihologice ș.a.
Chiar dacă nu este integrat într-o abordare terapeutică, dansul are influenţe benefice asupra relaţiei de cuplu. Cei doi parteneri petrec timp atingandu-se, făcând o activitate plăcută împreună, interacţionând într-un mod diferit de cel familiar. Relaţia devine mai flexibilă, mai deschisă către resurse şi soluţii.