Există în viața fiecărei femei un prag invizibil, un soi de poartă pe care o trecem uneori cu teamă, alteori cu oboseală, dar aproape întotdeauna cu o mulțime de întrebări nerostite.
Se numește menopauză.
Dacă privim, însă, dincolo de definițiile din dicționare, descoperim că această etapă este o „mare trecere” către un nou fel de a fi.
Ca psihoterapeut, dar mai ales ca femeie care ascultă zilnic povești de viață, văd menopauza ca pe o „toamnă aurie a sufletului”. Și, la fel ca în natură, toamna este despre recoltă, despre culori arămii, despre maturitate și despre pregătirea pământului pentru o nouă formă de înțelepciune.
Corpul devine o busolă emoțională
Menopauza vine cu schimbări fizice, dar și cu un adevărat „cutremur” interior. Poate ai observat că răbdarea ta a devenit mai scurtă, că lacrimile apar din senin sau că anxietatea îți vizitează nopțile fără invitație. În spatele valurilor de căldură și a insomniilor se ascunde, de fapt, un proces profund de recalibrare. Corpul tău nu te trădează; el te invită doar să încetinești.
Toată acea energie pe care ai oferit-o decenii la rând celorlalți – copiilor, partenerului, carierei – se întoarce acum acasă, către tine. Este perioada în care nu mai poți și nu mai vrei să ignori ceea ce te deranjează.
Emoțiile puse la păstrare „pentru mai târziu” cer acum să fie văzute, simțite și luate în considerare. Menopauza este momentul în care natura ne șoptește: „Acum e timpul să ai grijă de tine.”
Dacă privim în urmă, vedem adesea femei care au trecut prin acest prag în tăcere și singurătate. Pentru mamele și bunicile noastre, menopauza era „vârsta invizibilității”. Se credea că, odată cu pierderea capacității de a da viață, o femeie își pierde utilitatea. Încă purtăm în noi, uneori fără să știm, această frică de a deveni inutile sau „trecute”. Dar noi avem astăzi șansa să rescriem această poveste.
Putem să onorăm tăcerea bunicilor noastre prin propria noastră voce. Putem alege să vedem acest stadiu ca pe o regăsire și redefinire a feminității, ca pe o rafinare a ei. Prin această transformare devenim oceanul adânc și liniștit al maturității.
Se schimbă limitele personale
Multe femei se simt vinovate pentru iritabilitatea care apare în această perioadă. Dar dacă această stare ar fi, de fapt, o formă de demnitate care se trezește? Ani de zile ai spus „da” când simțeai „nu”. Acum, schimbările hormonale acționează ca un filtru care se dizolvă. Nu mai ai energia necesară să întreții relații toxice sau să faci compromisuri care îți calcă pe suflet.
Această claritate nouă a menopauzei este vocea ta interioară care îți cere să te pui pe primul loc. Este momentul în care înveți să ocupi spațiu prin ceea ce ești tu.
Și corpul se transformă
Este greu să privești în oglindă și să vezi cum formele se schimbă sau cum energia nu mai e aceeași. Te invit, însă, să privești aceste transformări cu blândețea cu care privești un copac vechi și nobil. Fiecare linie de pe chipul tău este o hartă a iubirilor, a transformărilor și a victoriilor tale.
Corpul tău are nevoie acum de o atingere nouă. Are nevoie să fie ascultat, iubit și respectat. Când înveți să îți locuiești corpul cu bunătate, chiar și în mijlocul disconfortului, îi transmiți un mesaj puternic de siguranță: „Sunt aici cu tine. Nu te părăsesc acum, când ai cea mai mare nevoie de mine.”
Începe un nou răsărit
Dragi femei, menopauza este o inițiere. Este momentul în care „fata” și „mama” din noi fac loc „femeii înțelepte”. Este o etapă de o putere imensă, dacă avem curajul să o privim în ochi. Soarele NU apune. De fapt, este doar momentul în care cerul se colorează în cele mai spectaculoase nuanțe. Viața continuă să fie magică, dar acum magia este mai așezată, mai profundă și, cu toată naturalețea... este despre tine. Cu prețuire pentru frumusețea voastră interioară.
Foto: Freepik
