Ca în cazul altor tradiții majore, și istoria budismului este una tumultoasă, neliniară și eteroclită, având de-a face cu fracturi interne și apariția mai multor școli de gândire ce au dus la consolidarea unor practici și viziuni asupra vieții diferite de la caz la caz. În articolul de față vom explora însă nu fascinanta, dar dificila poveste a dezvoltării tradiției budiste, ci un aspect important și popular al acesteia, și anume înțelepciunea proverbială cu care budismul este asociat de multe ori.
Potrivit Aṅguttara Nikāya (parte a canonului Tipitaka), Buddha însuși a vorbit despre înțelepciune, numind-o cea mai înaltă formă de lumină: „Acestea sunt cele patru lumini care există: lumina soarelui, a lunii, a focului și a înțelepciunii. Dintre acestea, lumina înțelepciunii este supremă.”
Adevărata natură a realității
În primul rând, înțelepciunea budistă ne învață că înțelegerea adevăratei naturi a realității și a propriei noastre minți poate duce la o viață cât mai lipsită de suferință. Această înțelepciune este strânsă legată de o învățătură esențială a budismului, și anume renunțarea la atașamente, detașarea de credințele rigide și de lumea materială, dar și de preconcepțiile sociale ori individuale. Pentru a cultiva cu adevărat acest tip de înțelepciune, budismul încurajează o perspectivă conform căreia toate lucrurile sunt într-o stare continuă de impermanență: nimic nu este imuabil. Totodată, dezvoltarea atenției conștiente, a acelei stări prin care atenția este concentrată pe momentul prezent, fără judecăți și proiecții, face posibilă o introspecție lipsită de atașament. Gândurile, sentimentele și emoțiile sunt observate, dar fără a te mai lăsa condus sau prins de acestea.
Practicarea compasiunii și a acceptării
Un alt element caracteristic înțelepciunii budiste ține de practicarea compasiunii și a acceptării celuilalt. Tradiția budistă (indiferent de școală) consideră că membrii acestei lumi sunt interconectați, astfel încât orice acțiune se răsfrânge asupra tuturor ființelor, direct sau indirect.
Compasiunea este mijlocul prin care intențiile negative sau rele ale acțiunilor noastre sunt înfrânate. Consecința unei astfel de viziuni este, de fapt, asumarea unei vieți trăite sub spectrul unei etici riguroase, care să ducă la cultivarea armoniei în viața fiecăruia.
Ce ne învață budismul
Acum, că am văzut unele dintre caracteristicile generale ale înțelepciunii budiste, vom prezenta o listă, inspirată de învățăturile diferitelor școli budiste, cu opt dintre cele mai importante lecții de înțelepciune ce pot deveni un adevărat mod de viață:
1. Fiecare moment al vieții este alcătuit din mai multe straturi: experiența propriu-zisă, conștientizarea experienței și sensul pe care-l oferi experienței. Este important să observi diferența dintre aceste straturi și să nu faci confuzii între ele.
2. Disconfortul și neplăcerea fac parte din viață. Ele te ajută să devii mai tolerant și mai bun. A scăpa de suferință nu înseamnă evitarea acesteia, ci înfruntarea ei și descoperirea capacității de a o depăși.
3. Conștientizarea celor două „săgeți”: una a durerii și alta a suferinței. Prima este durerea inevitabilă pe care ne-o aduce viața: boala, îmbătrânirea și moartea. A doua ține de reacția noastră în fața evenimentelor pe care le trăim de-a lungul vieții. Prima săgeată este inevitabilă, nimeni nu poate schimba cursul natural al vieții, dar cea de-a doua poate fi modelată cu ajutorul atenției și al conștientizării, astfel încât să nu ne mai producem singuri suferință.
4. Gândurile tale nu sunt fapte: învață să le observi, fără să le acorzi greutatea unor fapte.
5. Nu identitatea (cine ești) este esențială pentru doctrina etică a budismului, ci cum ești. Nu există o identitate permanentă, ci doar felurite moduri în care te prezinți în fiecare moment al vieții prin acțiunile, intențiile și gândurile tale. A înțelege cum ești și de ce este mult mai important decât a încerca să te auto-definești.
6. Perspectiva noastră este întotdeauna limitată. Fiecare dintre noi vede doar o mică parte a imaginii de ansamblu, asemeni elefantului descris prin părțile sale de către un grup de nevăzători (metafora elefantului).
7. Dorința, ura și ignoranța sunt cele trei otrăvuri. Ferindu-ți viața de cele trei, vei trăi mai împăcat cu tine și cu lumea din jur.
8. Nu există o scurtătură către înțelepciune. A dobândi înțelepciunea presupune un proces gradual de introspecție profundă și sinceră, practicat zi de zi, fără a te atașa de gândurile sau emoțiile care îți ies în cale.
Cristian Vechiu, Doctor în Teologie şi Studii Religioase, este lector la Fundația Calea Victoriei, unde va susține cursul Budismul: Calea către Nirvana, între 16 - 20 iunie, alături de Vlad Manciu, absolvent al Masterului de Studii religioase – Texte şi Tradiţii.
Foto: Freepik
