Cuvântul „yoga” ne duce cu gândul la sălile de sport și la exerciții de respirație profundă care ne promit să ne scape de stresul cotidian. În ultimele decenii, yoga a devenit extrem de populară în toată lumea, mai ales în Occident. O găsim în centre dedicate, studio-uri de wellness și chiar în aplicații de pe telefon. Pentru mulți, yoga înseamnă pur și simplu mișcare, flexibilitate și stare de bine. Însă, în spatele acestei imagini moderne se ascunde o tradiție religioasă veche și complexă din care posturile consacrate (āsana) reprezintă doar o parte.
Yoga a început să fie cunoscută în Vest spre finalul secolului al XIX-lea, când gânditorul indian Swami Vivekananda a vorbit despre ea într-un congres al religiilor din Chicago.
El a prezentat yoga ca pe o filozofie universală, potrivită vremurilor moderne și compatibilă cu știința raționalistă. În secolul XX, alte personalități indiene – precum Krishnamacharya și Pattabhi Jois – au ajutat la transformarea yoga într-o practică fizică adaptată lumii occidentale, axată pe relația cu trupul și mai puțin pe contextul religios sau cultic nativ. Începând cu anii ‘60, influența mișcărilor New Age a popularizat yoga așa cum o știm astăzi - ca fenomen axat în special pe posturi fizice (āsana), respirație și relaxare, integrând-o în pop-culture ca un fenomen global. În prezent, yoga reprezintă o industrie de miliarde de dolari, promovată de influenceri și inclusă în programe de lifestyle si wellbeing. Dar, dincolo de beneficiile sale potențiale fizice sau psihologice, procesul de „import” a făcut ca multe dintre rădăcinile spirituale și culturale ale yoga să se estompeze sau chiar să dispară cu totul odată integrată în Vest.
Ce era, de fapt, yoga în India antică?
În tradiția indiană, yoga nu era doar despre corp – acesta era doar un aspect din cadrul unor complexe căi religioase și filozofice. Primele idei despre yoga apar în Vede, cele mai vechi texte religioase ale Indiei, scrise undeva între 1600 si 900 î.Hr.
Termenul vine din sanscritul „yuj”, care înseamnă „a uni” – o trimitere la unirea dintre trup, minte și spirit căutată de practicanții ei antici, dar și la ideea punerii minții și a simțurilor în „jug” de către voință.
Abia în secolul al II-lea d.Hr., filozoful și gramaticianul Patañjali a sistematizat această practică în celebra sa lucrare Yoga Sūtra. El a propus un drum în opt pași (numit aṣṭāṅga yoga), care include reguli de comportament, disciplină, concentrare și meditație. Doar unul dintre acești pași este legat de posturile fizice (āsana) – și chiar și acela este văzut ca o pregătire pentru meditație, nu ca scop în sine.
Pentru Patañjali și pentru alte tradiții indiene, yoga era o cale de eliberare spirituală – o metodă de a ieși din ciclul reîncarnărilor și de a atinge o stare de libertate interioară profundă. Nu era vorba doar de corp, ci de transformarea întregii existențe.
De ce contează această diferență?
Prin importul ei in occident, yoga a fost readaptată și reinterpretată, deschizându-se unui public larg accesul la practici și noțiuni spirituale răsăritene.
Însă e important să fim conștienți că ceea ce numim azi „yoga” e doar o parte – și una destul de recentă – dintr-o tradiție foarte veche și caracterizată de o varietate istorică și culturală uriașă. De la ritualurile și metaforele spirituale ale Vedelor, trecând prin sistemele filosofice clasice ale Indiei antice, până la studiourile moderne din marile orașe ale lumii, yoga - devenit un termen umbrelă - a fost în continuă transformare, fiind adaptată la nevoile și mentalitățile variilor epoci.
Tocmai de aceea, e important să ne aplecăm asupra istoriei yoga pentru a înțelege mai bine sensurile sale multiple și cum au fost ele reinterpretate în contexte foarte diferite. Studierea yoga dintr-o perspectivă istorică și academică ne ajută să recunoaștem complexitatea acestei tradiții și să evităm clișeele de natură comercială sau postcolonială, revăzând practica în lumina culturilor și a contextelor ce au dat naștere multiplelor forme de practică și înțelepciune denumite azi, generic, „yoga”.
Vlad Manciu, absolvent al Masterului de Studii religioase – Texte şi Tradiţii, este lector la Fundația Calea Victoriei, unde va susține evenimentul O scurtă istorie a originilor Yoga, pe 3 iunie. Acesta nu este un workshop, ci un eveniment cu specific istoric, nonconfesional.
Foto: Freepik
