Adevărul surprinzator este că, atunci când ne îndrăgostim, ceea ce simțim are legătură mai mult cu noi decât cu partenerul nostru, chiar dacă noi avem tendința de a responsabiliza excesiv partenerul și de a-i pune în cârcă toate problemele sau nemulțumirile noastre.
Este mai mult despre provocare și creștere decât despre confort și ușurință, iar rădăcinile unei relații de lungă durată nu se află în dorințe, ci în satisfacerea reciprocă a nevoilor.
De cele mai multe ori, în relația de cuplu, mai ales după ce trece perioada de îndrăgostire, avem senzația sau sentimentul că vorbim limbi diferite, că nu ne mai înțelegem cu partenerul de cuplu. Iar toată această problematică survine din faptul că putem înțelege iubirea - și mai ales exprimarea, manifestarea ei - în mod diferit, așa cum am fost învățați în copilărie sau în funcție de ceea ce am văzut ca fiind iubire în relațiile noastre cele mai semnificative.
Dacă am văzut la părinții nostri un anumit tip de comportament, o anumită formă de relaționare afectiv-erotică, fiind modelul cel mai familiar, avem tendința de a-l copia și a-l perpetua în relațiile noastre romantice.
„Iubirea este o alegere zilnică de a-ți asuma o responsabilitate emoțională față de cineva. Dacă nu există conexiune emoțională, aceea nu este iubire. Poate fi dorință de cele mai multe ori sexuală sau erotică, interes, aranjament de formă sau o modalitate de a evita să fii singur/ă și, dacă oricare dintre variantele astea functionează pentru tine, este în regulă, corect? Dar nu este vorba despre iubire” ne spun John Kim și Vanessa Bennett, autorii cărtii “Cine e de vină?” și înclin să le dau dreptate.
Limbajele diferite ale iubirii
Căsniciile sau relațiile nefericite sunt adesea consecința unui motiv simplu, cel puțin în aparență, după părerea autorului Gary Chapman: vorbim limbaje diferite de iubire. În experiența sa de peste 30 de ani în calitate de consilier matrimonial, dr. Gary Chapman a identificat cinci limbaje de iubire: cuvintele de încurajare la adresa partenerului, timpul petrecut alături de partener, si aici vorbim de timp de calitate, cadourile, serviciile și contactul fizic.
Dacă noi venim acasă cu un buchet de flori când partenera așteaptă de o săptămână să reparăm priza din bucătărie înseamnă că în acel moment ne manifestăm afecțiunea în mod diferit. Noi ne așteptăm ca ea să reacționeze într-un anumit fel, în timp ce ea are alte așteptări de la noi.
Bineînteles că, la începutul unei relatii, în faza de îndrăgostire, ne dorim să cucerim partenerul sau partenera, să îl impresionăm cu calitățile noastre, să îi arătăm tot ce credem noi că avem mai bun, cea mai bună versiune a noastră, să-l facem să se îndrăgostească de noi. Acesta este și motivul pentru care avem senzația că relația funcționează perfect, pentru că depunem eforturi să arătăm ce e mai bun în noi.
Cu trecerea timpului, după perioada de îndrăgostire si mai ales în timpul luptei și a jocurilor pentru putere, avem sentimentul că nu ne mai înțelegem cum o făceam la începutul relației, că vorbim limbi diferite, de unde apare și expresia: “nu mai ești ca la început”. Și nu numai că cele două sexe comunică diferit, dar ele gândesc, simt, percep, reactionează, răspund, iubesc și apreciază în mod diferit. Aproape că par sa provină de pe planete diferite, vorbind limbi diferite și având nevoi diferite. Dar este doar o senzație.
Cum ne putem înțelege unul pe celălalt
Înțelegerea aprofundată a diferențelor ajută la eliminarea multora dintre frustrările întâmpinate în relațiile cu sexul opus si în încercările de a-l înțelege. Neînțelegerile pot fi spulberate rapid sau prevenite. Speranțele nerealizate sau așteptările nerealiste sunt corectate ușor. Ați observat, poate, că în cazul unui divorț sau al unei despărțiri, chiar dacă cei doi se iubeau, e invocat motivul: diferențe de caracter. Ei, tocmai aceste diferențe care fac parte din limbajul iubirii trebuie înțelese ca proces de creștere și dezvoltare, nu ca piedici într-o relație de cuplu.
Aș vrea să închei acest articol cu câteva sfaturi ale lui Hariett Lerner din cartea “Regulile unei relații de lungă durată”:
„A respecta diferențele nu înseamnă a accepta un comportament înjositor sau nedrept din partea partenerului nostru. E doar un mod de a spune că diferențele nu înseamnă neapărat că o persoană are dreptate, iar cealaltă greșește. Străduiți-vă să vă conectați emoțional cu partenerul/partenera care gândește și simte diferit, fără a încerca să îl/o convingeți sau să îl/o «reparați»”
„Nu-ți cere scuze folosind cuvântul «dar» («Îmi pare rău, dar să nu se mai repete »). Acesta anulează instantaneu părerea de rău și aduce aproape întotdeauna o critică sau o justificare. Și nu formula fraza într-un mod care redirecționează atenția dinspre acțiunile tale spre felul în care a reacționat partenerul/ partenera la ele («Îmi pare rău că te-ai simtit jignit(ă) de ce ți-am spus aseară»). Asumă-ți propriile fapte și cere-ți scuze pentru ele – atât.”
„Să nu presupui niciodată că e suficientă contribuția ta generală în relație sau în gospodărie și că ea contrabalansează faptul că nu îți respecți promisiunile. Cere-ți scuze când faci o greșeală. Străduiește-te mai mult data viitoare. Nu folosi diagnosticul de deficit de atenție (sau orice alt diagnostic) care ți s-a dat ca scuză pentru a avea o purtare iresponsabilă.”.
Așadar, este foarte important să înțelegem și să respectăm diferențele, pentru că, deși avem aceleași nevoi (și bărbații, și femeile), ne conectăm emoțional diferit și ne exprimăm uneori diferit. Asta nu înseamnă că nu ne iubim, dar iubirea nu este suficientă într-o relație.
Sorin Lucaci va susține, la Fundația Calea Victoriei, atelierul online „Limbajele iubirii la femei vs. Limbajele iubirii la bărbaţi”, din data de 9 mai.
Foto: Freepik
