Psihoterapia a intrat în viața mea acum șapte ani, într-un moment greu, și știu că pentru mulți dintre noi așa începe povestea. Îți trebuie curaj să te uiți în tine, să scoți la suprafață ce ai mai vulnerabil, să ceri ajutor. Dar la fel de important e și omul căruia îi încredințezi partea asta: meseria lui, pregătirea lui, limitele sănătoase care creează un spațiu sigur pentru vindecare.
În episodul de astăzi din Magic People, invitata mea, Delia Grigoroiu, psiholog clinician, povestește despre ce înseamnă formarea în psihoterapie, despre limitele profesionale și vindecare personală. Ne-am propus un ghid util pentru oricine caută să înțeleagă mai bine ce înseamnă, de fapt, un terapeut pregătit.
Primii pași: când terapia nu e încă terapie
Povestea Deliei începe în propria ei terapie. Prima încercare a fost dificilă: nu s-a simțit ascultată, validată, sprijinită. Era mamă de copil mic, nedormită, copleșită și avea nevoie de cineva cald, care să-i spună că e pe drumul cel bun. Cum nu a găsit asta, a renunțat să mai lucreze cu sine câțiva ani, până când a găsit persoana potrivită: psihoterapeuta cu care a format o alianță reală, acea „mamă bună” de care avea nevoie atunci. Și acesta e primul secret: dacă nu te simți înțeles, e perfect în regulă să renunți și să mai cauți în altă parte. Pentru că trebuie să existe chimie între client și terapeutul său.
De la coaching la psihologie: „Simțeam că nu e destul”
Înainte să devină psiholog clinician, Delia a lucrat în coaching. A fost un început util, dar care a devenit insuficient. Oamenii veneau cu probleme mult mai profunde decât permite un proces de coaching. Simțea că nu poate merge până la rădăcina lucrurilor. Așa a decis să urmeze Facultatea de Psihologie, apoi formarea profesională. A intrat în supervizare, procesul în care lucrezi cu propriile cazuri sub îndrumarea unui specialist mai experimentat. A trecut prin etapele obligatorii: studii, master, supervizare, cazuri, formare continuă. E un drum lung și riguros, flancat de propriul proces terapeutic.
Cu cinci ani și jumătate în urmă, Delia a primit diagnosticul de cancer de sân. A început o terapie psihanalitică intensă, de trei ori pe săptămână. În același timp își continua formarea profesională.
Terapia i-a dat stabilitate într-o perioadă în care corpul, mintea și identitatea se scutură din rădăcini, iar experiența aceasta a transformat-o și a dus-o, ulterior, spre proiectul Canapeaua Roz.
Cu ce vin oamenii la psiholog?
Cu toate durerile sufletului: dolii nerezolvate, tristeți inexplicabile, anxietate, depresie, relații complicate, relația cu copiii, conflicte la muncă, schimbări de viață, vinovății, rușini și frici, dar mai ales cu speranța că vor obține mai multă liniște sufletească. Delia explică: „avem noi, românii, credința că nimeni nu ne știe mai bine decât noi înșine. Dar adevărul e că nu putem vedea unghiurile moarte din propria noastră poveste. Ca să te vezi dintr-o perspectivă completă, ai nevoie de un om care să se uite la tine din toate direcțiile, cu obiectivitate și grijă.”
Cum verifici un terapeut?
Delia explică limpede:
• Cauți numele terapeutului pe site-ul Colegiului Psihologilor (copsi.ro) sau aici.
• Vezi acolo competențele, treapta profesională, dacă e în supervizare sau autonom.
• Ceri recomandări.
• Eviți persoanele care folosesc pseudonime, e nevoie să știi numele real.
Dacă nu există în registru, înseamnă că nu are competențele oficiale. Caută alt specialist.
Ce NU trebuie să se întâmple într-un cabinet
Aici, Delia este clară și fermă:
- Nimeni nu are voie să te atingă nejustificat.
- Nimeni nu stă lângă tine pe canapea.
- Nimeni nu îți spune că poți suna oricând, la orice oră.
- Nu se grăbesc detaliile intime.
- Nu ești forțat să povestești lucruri înainte să existe încredere.
- Nu se interpretează viața ta în primele cinci minute.
În funcție de formare, există un cadru anume în cabinet, dar indiferent de context, clientul și terapeutul trebuie să se simtă în siguranță, într-un cadru de încredere și respect reciproc.
3 pentru acasă
1. Nu lăsăm pe nimeni să se apropie de corpul nostru într-un cadru terapeutic.
2. Ne informăm înainte să alegem un psiholog: recomandări, verificare în registre, întrebări.
3. Avem încredere în psihoterapie: făcută cu responsabilitate, poate aduce liniște, autocunoaștere și siguranță.
Ascultă episodul integral aici, pe Spotify sau pe platforma Soundis.
