Mihai se apleacă spre mine și îmi spune cu o voce joasă „Uite, nu a fost ideea mea să vin la terapie de cuplu. Iar acum aud că terapia asta este despre emoții. Așa că, sincer, nu e de mine. În primul rând că nu am ce are ea (soția lui Mihai, n.r.). Și, în al doilea rând, eu pur și simplu nu le am și nici nu vorbesc despre emoții. Eu rezolv problemele doar stând calm. Mă bazez pe creier. Zi-ne ce e în neregulă cu noi, de ce femeia de lângă mine e așa de supărată tot timpul și eu voi rezolva problema. Zi-mi ce să fac. Era bine până să apară copiii. Știu că pot rezolva. Emoțiile nu fac decât să agraveze lucrurile, nu ne ajută”. Toate aceste cuvinte spuse în timp ce soția lui plânge pe canapea.
5 replici și expresii pe care le înțelegem diferit în cuplu
Ce zice ea, ce înțelege el. Și invers. Oare și vouă vi se întâmplă așa?
luni, 30 mai 2022
Această scenă reală încapsulează multe prejudecăți despre emoții. Pe scurt, emoțiile nu ne ajută, ne duc într-o stare neplăcută din care nu mai putem ieși, ele reprezintă un apanaj al femeilor, mai degrabă decât al bărbaților și ar fi bine să le controlăm, să ne bazăm pe creier. Toate aceste presupuneri sunt false.
Ce sunt și la ce servesc emoțiile
Emoția este o trăire complexă care ne dă semnale eficiente foarte importante despre noi înșine și despre mediul înconjurător. Designul emoției are funcția de a ne organiza comportamentul, deci emoția se finalizează întotdeauna cu o acțiune.
Ne e teamă – ne ascundem.
Suntem bucuroși – zâmbim.
Și așa mai departe.
Emoțiile au loc foarte rapid (300 milisecunde), nu mint și nu pot fi falsificate. Toți oamenii au abilitatea de a simți emoții, diferă câtă experiență avem în a le recunoaște și mai ales, în a le verbaliza. Emoțiile comunică informații importante care au legătură cu mecanismul de supraviețuire, deci sunt utile. Ceea ce ne îngrijorează este ce facem cu emoțiile.
Nu emoțiile sunt periculoase, ci comportamentele pe care le avem sub imperiul emoțiilor, ele pot deveni periculoase (agresivitate, tristețe care se transformă în depresie).
De aceea, pentru a ne împrieteni cu emoțiile și a le putea asculta fără teamă, avem nevoie să le putem regla atunci când tind să devină atât de intense încât să ne inunde și să nu mai putem controla comportamentul.
Cum se îmblânzesc emoțiile
Cum facem asta? Prin auto-reglare și co-reglare. Știința ne arată că doar a recunoaște și a numi o emoție în cel de lângă noi, îl ajută să o co-regleze, să o țină la un nivel tolerabil de sistemul nervos. Neuronii oglindă ne ajută să detectăm la ceilalți emoțiile și să le numim, iar acest proces simplu are efecte foarte puternice – oamenii nu se mai simt singuri și copleșiți de emoție.
Un simplu „Văd că ești foarte supărat în acest moment, observ că aproape îți dau lacrimile” ajută enorm. Dacă putem să și rămânem în această stare cu cel din fața noastră, chiar dacă nu avem soluții, atunci emoția devine organizată, structurată, persoana se simte „în siguranță”. ”Nu știu ce să te sfătuiesc, dar îmi pare rău că te simți așa. Sunt lângă tine. Povestește-mi ce se întâmplă”.
De ce nu trebuie să „rezolvăm” emoțiile
Nu avem soluții pentru emoții și nici nu ar trebui să avem. Ele ne indică informații despre noi, ce ne place, ce nu ne place, ce este important și ne doare să pierdem, ce iubim, ce urâm, ce ne creează teamă. Trăirile emoționale sunt normale, ne oferă legături emoționale cu alți oameni și niciuna dintre trăiri nu e periculoasă, nici cele neplăcute sau negative. E normal să simțim durere sau tristețe în fața unei pierderi. E perfect omenesc să simțim teamă în fața unui pericol iminent. Abilitatea noastră de a ne conecta, de a crea relații depinde de abilitatea de a simți emoții, de a le numi și a le trăi alături de o persoana apropiată. Acest schimb afectiv ne face oameni, ne apropie și ne ajută să ne reglăm emoțiile de la o intensitate înfricoșătoare la una tolerabilă. Emoțiile nu se controlează sau se suprimă, ele se co-reglează, cu ajutorul persoanelor apropiate. Atunci când putem sta în contact cu emoțiile noastre vulnerabile (teamă, tristețe, dezamăgire, rușine) și le exprimăm într-un mod non-agresiv către o persoană apropiată și această persoană ne răspunde cu prezență și empatie – acesta e momentul în care se creează siguranță și relații sănătoase.
Foto: Pexels
