Copilul s-a născut. A început să crească. A început să vorbească. Acum să deschidem repede manualul de utilizare, la pagina 103, unde găsim capitolul „cum să nu-i transmitem comportamente nedorite”.
Cartea imaginară pe care o răsfoim se cheamă „Cum să crești un pui de om într-un adult liber în 1532 de pași simpli”
Ce spuneți de acest titlu? Ar intra în categoria de dezvoltare semi-personală?
Parenting
Să revenim un pic la ce vorbeam de fapt.
Când ești părinte auzi de nenumărate cursuri de parenting, de cărți, de filme. Sau aș spune că ar fi bine să auzi de ele.
În același timp, unii oamenii din jurul tău îți vor spune că experiența te învață și că nu ai nevoie de altceva.
Și apoi ar mai fi cei care vor împărți cu tine descoperirile făcute de ei în propriile familii. Uneori chiar fără să le ceri tu vreun sfat.
Fricile taților, la DadsAround Sessions
Însă, multe lucruri rămân nevorbite. Și, de obicei, au legătură cu frica.
Ce am observat la DadsAround Sessions - singurul workshop lunar de parenting 100% gratuit, dedicat taților, facilitat de un tată divorțat și un tată psihoterapeut – a fost că tații nu prea vorbesc despre fricile lor.
Și da, nici eu nu prea vorbesc despre ele.
De exemplu, la ultima ediție a workshop-ului de miercuri, 20 martie, am discutat despre acele comportamente, obiceiuri sau automatisme pe care am vrea să nu le transmitem mai departe copiilor noștri.
• rușinea;
• frica de asumare și frica de conflict;
• lipsa de flexibilitate;
• micile obsesii;
• teama de eșec.
Sunt doar câteva exemple care au reieșit din discuțiile cu tații prezenți.
Se schimbă relația între tați și copiii lor în timpurile noastre?
Odată cu educația și accesul la informație de calitate, paradigma tatălui pare că începe să se schimbe: tații sunt mai prezenți în viața copiilor lor.
joi, 7 decembrie 2023
Tema mare a întâlnirii de miercuri a fost „Între empatie și limite – care este echilibrul pe care îl caută un tată?” Discuțiile au relevat că, de multe ori, acesta pare să fie cel mai greu echilibru de menținut.
Însă, odată obținut, acest echilibru va clădi o relație puternică și sănătoasă cu copilul tău.
Și totuși, cum devenim modele pentru copiii noștri?
Influența parentală este complexă și multidimensională. Ea poate afecta o suită lungă de aspecte ale dezvoltării copilului – la nivel emoțional, cognitiv, moral și social.
Există specialiști care își dedică o viață aprofundării acestui aspect esențial al dezvoltării umane. Propunerea mea este ne uităm un pic la principalele fundamente teoretice.
Pentru asta, am explorat o parte dintre teoriile care stau la baza multor materiale de parenting de astăzi. Am folosit informații din manualul de Psihologie a Dezvoltării scris de Florinda Golu.
Teoria Atașamentului a lui John Bowlby – copiii cu un atașament sigur văd părinții ca pe niște modele de urmat; atunci când această conexiune fundamentală nu este securizantă, se poate ajunge la relații conflictuale sau de evitare.
Teoria Dezvoltării Psihosociale a lui Erik Erikson – felul în care părinții știu să-i fie sprijin copilului în gestionarea așa numitelor crize ale dezvoltării se va reflecta și în transformarea lor în modele sau în antimodele.
Teoria Învățării Sociale a lui Albert Bandura – ne arată că ceea ce văd copiii este extrem de important. Există un experiment celebru, „Bobo Doll”, care a generat chiar o schimbare de profunzime în felul în care era perceput efectul filmelor cu violență asupra copiilor. Practic, copiii observă și imită, iar ceea ce văd la părinți este un mod deosebit de important pentru modelele pe care și le creează, atât pozitive cât și negative.
Behaviorismul și B.F. Skinner – condiționarea operantă generează comportament. Altfel zis, părinții devin modele prin recompensarea comportamentelor dorite și pedepsirea celor nedorite. Este o manieră prin care părinții influențează dezvoltarea normelor și valorilor copiilor lor.
Teoria Dezvoltării Morale a lui Lawrence Kohlberg – discuțiile pe care le au părinții cu copiii lor despre valori precum dreptatea sau etica le influențează dezvoltarea morală, formându-le modele pentru raționamentul moral.
Teoria Sistemelor Ecologice a lui Urie Bronfenbrenner – ne-a ajutat să înțelegem mai bine influența diferitelor sisteme asupra dezvoltării. Familia, școala, comunitatea sunt exemple de astfel de sisteme. Relația dintre părinți și calitatea mediului familial modelează comportamentele și atitudinile copilului.
Capcana supraprotecției: copiii simt că nu sunt în stare să facă mai nimic
Atenție: supraprotecția este la fel de nocivă ca neglijarea!
joi, 4 mai 2023
Cognitivismul și Jean Piaget – se uită la etapele dezvoltării cognitive și cum văd copiii lumea în aceste etape. De exemplu, conversațiile și interacțiunile dintre părinți și copii modelează procesele cognitive ale copilului. Altfel zis, gândirea critică și înțelegerea lumii pot fi direct influențate de ceea ce face și spune un părinte.
Teoria Inteligențelor Multiple a lui Howard Gardner – care practic a provocat prejudecata conform căreia IQ-ul este un fel de ștampilă care pune copiii pe categorii. Această teorie se uită la potențialul unui individ din perspectiva tipurilor de inteligență diferite pe care le deține. Părinții care încurajează și susțin diversele talente și abilități ale copiilor devin modele pentru explorarea și valorificarea potențialului lor unic.
Ascultă primul podcast de parenting pentru tați din România!
De curând am lansat DadsAround Podcast, primul podcast de parenting pentru tați din România. Mi-a fost greu să public episodul pilot, fiindcă este o discuție chiar cu tatăl meu pe tema divorțului părinților lui, o temă pe care nu am abordat-o niciodată. Îl poți asculta pe Apple Podcast, Spotify sau direct pe Substack.
Asta este misiunea DadsAround, de a căuta să explorăm împreună ce înseamnă să fii un #supertata și cum să creezi o relație puternică și sănătoasă cu copilul tău. Facem asta prin informații cu aprofundare științifică, dar și printr-o serie de proiecte care adresează situații reale. De la workshop-ul lunar 100% zero cost, până la interviuri cu specialiști, și alte proiecte în curs de dezvoltare.
Foto: Freepik
