Jucătoarea de tenis de masă acum în vârstă de 58 de ani a devenit de două ori campioană mondială pentru China chiar la Tokyo, înainte de a se stabili în Luxemburg în anii 80.
Ni revine la Tokyo după ce s-a calificat la cea de-a 5-a Olimpiadă din cariera ei fantastică, după JO de la Sydney, Beijing, Londra şi Rio. Ea se menţine de 20 de ani în topul celor mai bune jucătoare de tenis de masă din lume.
„Am multe roluri: sunt mamă, soră, mătușă, sunt profesoară, sunt antrenoare, sunt de toate. Dar este minunat. Deși am vârsta pe care o am, inima mea este foarte tânără. Sunt încă tânără. Îmi place și mă bucur să fiu alături de oameni tineri. Îmi dau energie, fericire, bucurie”, mărturisește Ni Xialian.
Biletele pentru Tokyo
În 2019, la Mink, sportiva care concurează pentru Luxemburg a obţinut una dintre cele mai mari victorii din cariera sa, califându-se la 55 de ani la cel mai mare eveniment sportiv. După ce a pierdut cu portugheza FU Yu, Ni a concurat împotriva monegascei YANG Xiaoxin, cu 25 de ani mai tânără. Părea o misiune imposibilă pentru Ni, iar “muntele părea atât de înalt. Însă aveam curaj şi îmi doream atât de tare”, a povestit ea.
După ce a câştigat primul set şi le-a pierdut pe următoarele două, sportiva nu şi-a pierdut cumpătul, deşi muntele se arăta tot mai greu de cucerit. “A pierde înainte de a încerca totul nu este o opţiune”, crede ea.
A câştigat următoarele 3 seturi, meciul şi biletele pentru Tokyo, unde va fi cea mai în vârstă sportivă şi unde va ajunge la 21 de ani distanţă de la prima ei participare la o Olimpiadă şi după 38 de ani de la câştigarea titlurilor mondiale.
Ni crede că experienţa nu este suficientă însă, nici încrederea şi nici curajul. “E nevoie să iei decizii bune şi să ai o tehnică pe care să te bazezi.”
"Vreau să le redau zâmbetul oamenilor”
Jucătoarea de tenis are amintiri atât de frumoase despre Japonia şi abia aşteaptă să revină aici. S-a îndrăgostit de Japonia când tenisul de masa nu era încă sport olimpic, disciplina fiind inclusă la Olimpiada de la Seoul din 1988. “Am fost în Japonia prima dată în 1979 şi păstrez amintiri dragi. Japonezii sunt atât de amabili. Am câştigat Campionatul Mondial din 1983 şi abia aştept să revin. Vreau să le redau zâmbetul oamenilor”.
Secretul lui Ni
Ni are o relaţie foarte bună cu tânăra generaţie deşi are o viaţă de adult cu multe responsabilităţi Are doi copii, de 17 şi 28 de ani, un hotel pe care îl adminstrează la Luxemburg împreună cu soţul ei şi o mama în vârstă de 89 de ani de care are grijă.
Sportiva ştie care sunt îi sunt punctele slabe: este mică de înălţime, nu pune mult efect în minge, i-a mai scăzut forţa. Însă are şi puncte forte. “Ador să joc şi nu abandonez niciodată”.
Ar fi fantastic pentru ea să câştige o medalie la Tokyo, însă scopul său este altul. “Vreau să aduc energia pozitivă şi un spirit combativ pentru a arăta lumii că tenisul de masă poate fi frumos. Ca jucătoare pot crea atât de multă bucurie. Este adesea mai important.”
