„Cântecele românilor”: prima seară a Festivalului Mamaia a făcut din memorie muzică vie

Sub titlul „Cântecele românilor”, generații diferite de artiști s-au întâlnit pe aceeași scenă, iar muzica populară românească a fost celebrată în formele ei esențiale: voce, instrument, orchestră și joc.

După cele trei seri ale Festivalului Național de Muzică Ușoară, Festivalul Mamaia 2026 și-a schimbat registrul.

De la șlagăr la cântecul popular. De la orchestra de muzică ușoară la nai, taragot, fluier și caval. Dar cu aceeași idee în centru: o scenă pe care generația care vine își caută propriul loc, în timp ce artiștii consacrați celebrează muzica pe care au primit-o și o duc mai departe.

Prima parte a serii a fost dedicată concursului.

Zece concurenți au deschis competiția Mamaia 2026

Dintre cei 20 de concurenți selectați anul acesta la secțiunile Soliști vocali și Soliști instrumentiști, primii zece au intrat miercuri seară în competiție.

La secțiunea Soliști vocali au urcat pe scenă Anastasia Elena Boroată, din Gorj; Larisa Alexandra Sarcină, din Mehedinți; Marian-Casian Mihuț, din Bihor; Grigorie Moisă, din Galați; Diana Tișe, din Mureș; și Alexandru Marian Grigorean, din Suceava.

La secțiunea Soliști instrumentiști au intrat în concurs Tudor Ciprian Vîrciu, din Alba, la taragot; Alexandru Costin Cioiu, din Gorj, la fluier și caval; Ilinca Din, din Argeș, la nai; și Cristian Andrei Ciaușu, din Brăila, la nai.

În prima seară, concursul a traversat astfel o bună parte din harta României, atât geografic, cât și muzical. Repertorii regionale diferite s-au întâlnit cu sonoritățile naiului, taragotului, fluierului și cavalului, într-o competiție care pune în centru tocmai diversitatea tradițiilor din care vin cei 20 de concurenți ai ediției.

Concurenții au fost evaluați de juriul prezidat de Elise Stan, alături de Doina Ișfănoni, Valentin Marin, Daniela Gibescu, Tatiana Hilca, Șerban Gheorghiu și Loredana Streche.

Festivalul a fost prezentat de Iuliana Tudor, alături de co-prezentatorul Ionuț Dulgheriu, cu acompaniamentul Orchestrei Ansamblului Folcloric Profesionist „Brâulețul”, dirijată de Cezar Cazanoi. Desfășurătorul primei seri confirmă orchestra, dirijorul și intervențiile celor doi prezentatori.

„Cântecele românilor”. Mai întâi, cei care nu mai sunt

După concurs, seara și-a deschis cea de-a doua parte sub titlul „Cântecele românilor”.

A început cu un film de arhivă care a readus în fața publicului fragmente muzicale și imagini ale unor artiști care nu mai sunt, urmat de un moment susținut de Ovidiu Barteș.

De aici, spectacolul a construit un amplu tablou dedicat memoriei folclorului românesc.

Nu un simplu colaj „in memoriam”, ci o transmitere efectivă a repertoriului de la o generație la alta.

Pe ecran au fost proiectate chipurile celor care au făcut cântecele cunoscute. Pe scenă au fost cei care le cântă astăzi.

Cântece care au trecut dintr-o voce în alta

Angelica Flutur a interpretat „Mi-am făcut bundiță nouă”, în memoria Angelei Moldovan. Maria Beatrice Băndoiu a cântat „Și-au pornit olteni la coasă”, readucând repertoriul Mariei Lătărețu.

Au urmat Cătălina Alexa, cu „Fată cu ochi măslinii”, în memoria Maricăi Pitu; Ștefan Țîrdea, cu „Irinucă cu cercei”, în memoria lui Anton Achiței; Roxana Goia, cu „Sus, sus, sus, la Furca Cernii”, în memoria Marianei Drăghicescu; Larisa Cârlugea, cu „Neicuță, dragostea noastră”, în memoria Mariei Apostol; Fetele de la Botoșani, cu „Sunt o fată frumușică”, din repertoriul Mariei Pietraru; Ovidiu Homorodean, cu „Dragile mele de oi”, în memoria lui Felician Fărcașiu; și Andreea Feraru, cu „Norișor de lângă lună”, în memoria Nataliei Șerbănescu.

Prin această succesiune, trecutul și prezentul nu au existat separat.

Au cântat împreună.

De la Maria Tănase la Liviu Vasilică și Nicolae Sulac

Tabloul a continuat cu Zorina Bălan, care a interpretat „Cine iubește și lasă”, cu imaginea Mariei Tănase pe ecran.

Apoi Nicu Mâță a cântat „La o margine de drum”, din repertoriul lui Nicolae Sulac, iar Simona Alexandru a adus „Pe la noi, pe Teleorman”, cântec asociat cu Liviu Vasilică.

Au urmat Delia Gandore, cu „Bădița cu sumănel”, în memoria Mariei Bararu; Remus Novac, cu „Joc de doi”, într-un moment dedicat lui Luca Novac; Ștefania Șirin Narenji, cu „Hai și joacă băsmăluța”, în memoria Elenei Roizen; și Sînziana și Ioana Ștefan, cu „Măi bădiță, măi Ilie”, în memoria Minei Pîslaru.

Olguța Berbec și Remus Novac au interpretat „Joacă lumea, joc și eu”, în memoria lui Petrică Mâțu Stoian, iar Gabriel Treteag a cântat „Ca la noi, la Fălticeni”, în memoria lui Nelu Huțu.

Din Moldova în Banat, din Oltenia în Teleorman și până peste Prut, „Cântecele românilor” a construit o imagine a folclorului tocmai prin diversitatea lui.

O mulțime de identități regionale care, puse împreună, devin aceeași memorie muzicală.

Mai întâi, cântecele pe care le-am primit. Apoi, cântecele pe care le lăsăm

Unul dintre cele mai frumoase lucruri în construcția spectacolului a venit în a doua jumătate.

După tabloul dedicat artiștilor care nu mai sunt și momentul plachetei Elise Stan, interpreții s-au reunit pentru „Dă Doamne, la lume, bine!”.

Apoi repertoriile împrumutate pentru tribut au făcut loc repertoriilor generației prezente.

Delia Gandore a cântat „Azi la noi îi sărbătoare”, Roxana Goia – „Cine-a zis la cântec frate”, Ștefania Șirin Narenji – „Inimă de foc”, Sînziana Ștefan – „Azi îi gioc de petrecut”, Larisa Cârlugea – „Hoțule cu calul alb”, Simona Alexandru – „Port o dragoste de-un an”, Nicu Mâță – „Cine-i botezat Ion”, Andreea Feraru – „Dulce tinerețea mea”, Maria Beatrice Băndoiu – „Neicuță, privirea ta”, iar Gabriel Treteag – „Păhărelu' ori mândruța”.

Aici s-a aflat poate cea mai limpede idee a serii: mai întâi, ce am primit. Apoi, ce avem noi de lăsat mai departe.

Tradiția nu este doar reproducerea unui repertoriu vechi. Este și felul în care fiecare generație îl păstrează, îl interpretează și așază lângă el propriile cântece.

Un spectacol colectiv, nu o succesiune de recitaluri

După concurs, spectacolul a fost construit ca o poveste colectivă, în care interpreții au rămas parte din același tablou și s-au succedat în repertoriu fără ca fiecare moment să fie izolat de celelalte.

Asta a făcut ca partea artistică să funcționeze mai degrabă ca un singur spectacol amplu decât ca o serie de mini-recitaluri independente.

Exact aici se vede și diferența dintre cele două componente ale festivalului: concursul caută și afirmă noile voci; recitalurile celebrează patrimoniul, spectacolul și întâlnirea dintre generații.

De la arhivă înapoi la joc

Ultima parte a serii s-a întors pentru câteva clipe în arhivă, printr-un fragment muzical dedicat lui Dumitru Zamfira, urmat de momentul lui Valentin Precup.

Apoi spectacolul a revenit deplin în prezent.

Olguța Berbec a interpretat „Eu-s fata cu danțu”, Angelica Flutur – „Jocul lui badea Cocârță”, Ovidiu Homorodean – „Ce-ar mai vrea mândrele mele”, Ioana Ștefan – „Hai feciori la joc”, Cătălina Alexa – „Măi ciobane dintre bălți”, Ștefan Țîrdea – „Bătuta-i din Pipirig”, Zorina Bălan – „Nu e român ca olteanul”, iar Fetele de la Botoșani – „Jocul moldovencelor”.

Finalul i-a reunit pe toți pentru „Cui nu-i place dragostea”.

După o seară care trecuse prin atâtea regiuni, voci, instrumente și generații, finalul comun a venit firesc.

Cântecele rămân

Prima seară a Festivalului Național al Cântecului și Dansului Popular Românesc „Mamaia” 2026 a vorbit despre memorie, dar nu despre una închisă în arhive.

Arhiva a fost pe ecran. Muzica a fost pe scenă.

Artiștii evocați nu mai pot urca pe scena Mamaia. Cântecele lor au făcut-o.

Iar înaintea lor, în aceeași seară, zece concurenți au intrat în competiția Mamaia 2026, încercând să își găsească propriul loc într-o poveste începută cu mult înaintea lor.

Poate tocmai aici se află sensul titlului „Cântecele românilor”. Nu pentru că toate sună la fel. Ci pentru că au trecut de la un om la altul, de la o regiune la alta și de la o generație la următoarea.

Festivalul Național al Cântecului și Dansului Popular Românesc „Mamaia” continuă pe 27 august cu „Tradiția ne unește!”, iar pe 28 august cu „Virtuozitate și excelență artistică”.

Biletele sunt disponibile pe iabilet.ro.

Festivalul Mamaia este organizat de Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, Consiliul Județean Constanța, cu sprijinul Primăriei Municipiului Constanța.

Le mulțumim Televiziunii Române, Magic FM, OMD MAMAIA-Constanța, OMD Județul Constanța-Riviera Românească, Radio Constanța, Doina FM și Marab Perfumery pentru susținere.

Mulțumim, de asemenea, Kardians Design, brand și atelier românesc de lux specializat în arta decorativă din sticlă și în prelucrarea unică a oglinzilor, pentru realizarea trofeelor și premiilor festivalului, create de artistul Constantin Pâslaru.