Intr-o zi de 29 octombrie, in 1969, era stabilita prima legatura intre doua computere aflate la distanta unul de altul, prin ARPAnet (Advanced Research Projects Agency Net), predecesorul Internetului. ARPAnet-ul era o retea intre mai multe computere din unele institutii americane, ce lucrau pentru ARPA, un departament de cercetare din cadrul Pentagonului. Cu un an inainte, in iulie 1968, Departamentul american al Apararii, Advanded Research Project Agency (ARPA) sau Agentia de Proiectare a Cercetarior Avansate emisese o propunere cerand dezvoltarea protocoalelor de unire a patru locatii: Instititul de Cercetare Stanford, Universitatea California din Los Angeles, Universitatea California din Santa Barbara si Universitatea din Utah. Acestea au fost legate in toamna anului 1969, si reteaua a fost numita ARPAnet. Facilitatile disponibile erau limitate, dar utilizatorii puteau sa se logheze de la distanta, adica un user de la Universitatea din Los Angeles putea sa se logheze intr-un calculator de la Universitatea din Utah si putea transfera fisiere intre sisteme. Internet-ul "civil" a inceput ca o retea de patru computere intre Universitatile din Utah, Santa Barbara si Los Angeles si Institutul de Cercetare din Stanford. In curand, cercetatori din alte institutii de stat au devenit interesati. Deoarece folosirea computerelor era costisitoare, ei au vazut imediat avantajele folosirii in comun a unei retele. In scurt timp a aparut si un protocol care reglementa transmisia de date pe Internet. In forma sa finala, acesta era TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet protocol), care este si acum baza Internetului. TCP/IP face posibil ca modele diferite de calculatoare, folosind sisteme diferite de operare, sa se "inteleaga" unele cu altele.
Pe 29 octombrie 1787, la Teatru National din Praga, avea loc premiera operei "Don Giovanni" a lui W.A. Mozart, sub conducerea muzicala a compozitorului, o opera primita de public cu entuziasm. Libretul a fost scris in limba italiana de Lorenzo da Ponte.
In 1814, pe 29 octombrie, era lansat, la New York, "USS Fulton", primul vas de razboi cu aburi, proiectat de Robert Fulton.
Tot intr-o zi de 29 octombrie, in 1863, era creat Comitetul International al Crucii Rosii, cu sediul la Geneva. Comitetul International al Crucii Rosii este o institutie umanitara independenta care a pus bazele Miscarii de Cruce Rosie. Institutia “actioneaza pentru a ajuta victimele razboiului si ale violentei interne, incercand sa asigure punerea in practica a normelor umanitare care restrang violenta armata”. Ea conduce si coordoneaza activitatile internationale de asistenta desfasurate de catre Miscare in situatii de conflict. Totodata, depune eforturi pentru prevenirea suferintei, prin promovarea si consolidarea dreptului umanitar si a principiilor umanitare universale. La nivelul anului 2000, Comitetul era prezent permanent in 61 de tari si desfasura operatiuni in 80 de tari. Avea, in intreaga lume, mai mult de 10 000 de angajati.
Pe 29 octombrie 1918 se semna Armistitiului de la Compiegne, intre Puterile Antantei si Germania, in urma caruia ostilitatile incetau pe toate fronturile. Germania recunostea, intre altele, caducitatea Tratatului de pace de la Bucuresti, fiind obligata sa-si retraga armata din Romania.
In 1923, pe 29 octombrie, Turcia devenea republica in urma dizolvarii Imperiului Otoman.
Tot intr-o zi de 29 octombrie, in 1945, in Statele Unite, la New York, era scos pe piata stiloul cu bila, dupa ce marele magazin care l-a pus in vanzare facuse reclama pe o pagina intreaga din The New York Times. Rezultatul a fost ca intregul stoc de 10.000 de bucati (a 12.50 de dolari bucata) s-a vandut in ziua lansarii, iar intr-o luna se vandusera stilouri cu bila in valoare de jumatate de million de dolari.
Pe 29 octombrie 1960, in Louisville, Kentucky, Cassius Clay (care mai tarziu isi va lua numele de Muhammad Ali) il invingea pe Tunney Hunsaker in sase runde. Acesta a fost primul meci al lui Cassius Clay la profesionisti.
In 1983, pe 29 octombrie, materialul discofgrafic Dark Side of the Moon al celor de la - Pink Floyd devenea albumul care a rezistat cel mai mult (din toate timpurile) in clasamentele muzicale din Statele Unite – 491 de saptamani. Recordul precedent apartinea albumului lui Johnny Mathis Johnny’s Greatest Hits (490 de saptamani). Dark Side of the Moon a ramas, insa, in clasamentele muzicale in continuare si a iesit abia dupa 724 de saptamani consecutive (740 de saptamani in total), in iulie 1988. Thriller-ul lui Michael Jackson este cel mai vandut album al tuturor timpurilor, cu peste 40 de milioane de exemplare, dar in clasamente a rezistat “doar” 122 de saptamani.
La data de 29 octombrie 2004, la Roma se semna Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa. Liderii statelor membre UE si-au pus semnatura pe acest act intr-o ceremonie ce a avut loc in acelasi loc unde, in urma cu aproape o jumatate de secol, fusesera semnate celebrele Tratate de la Roma, instituind Comunitatea Economica Europeana (CEE) si Comunitatea Europeana a Energiei
Atomice (Euratom). Constitutia a intrat intr-un proces de ratificare in toate cele 25 de state membre. Dupa o serie de rezultate pozitive, Tratatul de instituire a Constitutiei a fost respins prin referendumuri negative in Franta si Olanda, dupa care procesul de ratificare a fost suspendat.
Pe 29 octombrie 2007, Walk the Line, filmul despre viata muzicianului Johnny Cash, era votat cel mai bun film biografic legat de muzica. Cu Joaquin Phoenix si Reese Witherspoon in rolurile principale, filmul ii adusese actritei un Premiu Oscar. In clasament, Walk the Line era urmat de 8 Mile (despre viata lui Eminem), Amadeus (filmul biografic despre Wolfgang Amadeus Mozart) si Ray (cu Jamie Foxx in rolul muzicianului Ray Charles).
Sarbatoritii zilei sunt: cantaretul american Peter Green de la Fleetwood Mac, actorul american Richard Dreyfuss, Principesa Sofia a Romaniei, fiica regelui Mihai al Romaniei, si actrita americana Winona Ryder.
Astazi este Ziua internationala a Internetului.
Surse: http://en.wikipedia.org/wiki/Main_Page, http://www.440.com/twtd/today.html, http://www.thisdayinmusic.com/
Ioana de Hillerin
