Intr-o zi de 26 august, in 1498, Michelangelo Buonarroti primea comanda pentru a sculpta Pietà. In prezent, aceasta capodopera de o valoare inestimabila a sculpturii renascentiste se afla la Vatican, in Bazilica Sfantul Petru. Este singura lucrare semnata de Michelangelo. Semnatura poate fi vazuta pe centura care ii incinge pe diagonala pieptul Fecioarei. Statuia a fost realizata pentru cardinalul francez Jean de Billheres, care fusese repartizat in Roma. Statuia a fost facuta ca monument funerar a cardinalului, dar a fost mutata in prima capela pe partea dreapta de la intrarea in bazilica, in secolul XVIII, unde se gaseste si astazi. Aceasta faimoasa opera de arta o intruchipeaza pe Fecioara Maria tinand in brate trupul lui Iisus dupa crucificare. Aceasta tema este de origine Nordica, populara la vremea respectiva in Franta, insa nu si in Italia. Interpretarea data de Michelangelo lui Pietà este unica. Este o lucrare de o deosebita importanta intrucat impleteste idealurile de frumusete renascentiste cu cele naturaliste. Pentru prima data, Pietà a fost gazduita la capela Santa Petronilla, un mausoleu roman aflat langa transeptul sudic al bazilicii Sfantul Petru, pe care cardinalul o alesese drept capela unde vor avea loc funerariile sale. Capela a fost demolata de catre arhitectul Donato Bramante in timpul recladirii bazilicii. Conform spuselor lui Giorgio Vasari, la scurta vreme dupa instalarea lui Pietà in capela, Michelangelo a auzit unele remarci cum ca ar fi lucrarea unui alt sculptor, Cristoforo Solari, nu a sa. De suparare, Michelangelo a sculptat inscriptia MICHAELA[N]GELUS BONAROTUS FLORENTIN[US] FACIEBA[T] (Michelangelo Buonarroti, Florenta, a facut-o) pe centura de pe pieptul Fecioarei Maria. A fost singura lucrare pe care a semnat-o vreodata. Mai tarziu si-a regretat gestul, considerandu-l o aroganta si a jurat ca nu-si va mai semna niciodata vreo lucrare.
Pe 26 august 1789 era publicata Declaratia Drepturilor Omului si ale Cetateanului (in franceza Déclaration des Droits de l'Homme et du Citoyen), carta fundamentala prin care au fost puse, in Franta si in lume, bazele democratiei moderne. Declaratia cuprinde un preambul si 17 articole, care combina dispozitiile privind drepturile a trei categorii de persoane: „drepturile oamenilor” (francezi, straini sau inamici) - articolele 1, 2, 3, 4, 7, 9 si 10, „drepturi ale cetatenilor” (cetateni francezi), care reamintesc si intaresc libertatile civile - articolele 6 si 14 si „drepturi ale societatii” (natiunea franceza), care sunt componente constitutionale - articolele 13, 15 si 16. In 1789, Adunarea Starilor Generale din Franta, reunita la Versailles si constituita in Adunare Nationala cu drepturi constituante, a hotarat sa elaboreze aceasta declaratie de principii fundamentale care sa stea la baza unei noi constitutii. Textul declaratiei a fost votat articol cu articol intre 20 si 26 august 1789 de catre Adunarea Nationala. In final, regele a promulgat la 3 noiembrie 1789 Declaratia drepturilor omului si cetateanului, care includea cele 17 articole ale sale, urmate de cele 19 articole ale constitutiei din 1789 si o serie de decrete ale Adunarii Nationale (incepand cu cel din 4 august 1789, care „a distrus complet sistemul feudal” si cel din 3 noiembrie 1789, care a decretat ca „toate parlamentele regatului vor continua sa ramana in vacanta”, de fapt ultimul decret regal). Declaratia drepturilor omului si cetateanului a ramas ca preambul si al constitutiei din 1791.
In 1860, se instituia prima agentie diplomatica a Principatelor Unite, la Paris.
La data de 26 august 1871 avea loc sarbatorirea a 400 de ani de la tarnosirea manastirii Putna, manifestare organizata din initiativa studentilor romani de la Viena, in frunte cu Eminescu si Slavici. 14/26 august.
Tot intr-o zi de 26 august, in 1920, intra in functiune cel de-al 19-lea Amendament al Constitutiei S.U.A., cel care garanta femeilor drept de vot.
Pe 26 august 1955 avea loc prima transmisie TV color, realizata de catre NBC (un meci de tenis din cadrul Cupei Davis).
In 1997, pe 26 august, Chad Smith de la Red Hot Chili Peppers era internat in spital dupa ce cazuse cu motocicleta in timp ce se plimba pe Sunset Boulevard.
La data de 26 august 1972 debuta editia a XX-a a Jocurilor Olimpice moderne (München, 26 august - 10 septembrie).
Pe 26 august 2003, Revista Rolling Stone il declara pe Jimi Hendrix cel mai mare chitarist din istoria muzicii rock.
In 2005, pe 26 august, o placa memoriala era plasata de catre Quarrymen John Duff Lowe si Colin Hantonat in locul in care trupa ce urma sa devina The Beatles inregistrase prima piesa. John Lennon, Paul McCartney si George Harrison au inregistrat piesa "That'll Be The Day" in studioul The Quarrymen at the Percy Philips din Liverpool, in 1958.
Pe 26 august 2005, un oficiu postal de langa studioul din Los Angeles in care Ray Charles a inregistrat cea mai mare parte dintre piesele sale, era redenumit dupa legenda R&B.
La data de 26 august 2005, Green Day era numita cea mai buna trupa de pe planeta la a 12-a editie a premiilor rock Kerrang!.
In 2007, pe 26 august, in urma unei perchizitii in casa rapperului american DMX, politia gasea 12 pitbulli neglijati si mai multe arme. Nu s-au facut arestari, iar DMX a sustinut ca nu s-a aflat in Arizona in ultimele doua luni.
Astazi isi serbeaza ziua de nastere: Mihai Malaimare, actor roman, Emil Hurezeanu, poet, eseist, jurnalist roman, Dr. Alban, artist suedez de origine nigeriana, Ariadna Thalia Sodi Miranda, cantareata si actrita mexicana si Macaulay Culkin, actor american.
Astazi, in Statele Unite este Ziua Egalitatii de Sanse pentru Femei, dar si Ziua Nationala a Hartiei Igienice.
Surse: http://en.wikipedia.org/wiki/Main_Page, http://www.440.com/twtd/today.html, http://www.thisdayinmusic.com/
Ioana de Hillerin
