Intr-o zi de 14 decembrie, in anul 2000, era definitiv inchisa centrala nucleara de la Cernobal, unde, la 26 aprilie 1986, a avut loc cel mai mare accident nuclear din istorie. La 26 aprilie 1986, la ora locala 1.23, reactorul "Numarul 4" al centralei nucleare de la Cernobal a explodat. Mai multe state din Europa, inclusiv Romania, dar mai ales Ucraina, Rusia si Belarusul, au fost expuse contaminarii. In urma exploziei, s-au produs radiatii puternice, cu implicatii ecologice resimtite si in prezent (specialisti apreciaza ca intensitatea radiatiilor a fost echivalenta cu 500 de bombe ca cea detonata la Hiroshima). Peste 25.000 de oameni, care au intervenit direct pentru a "stopa" raspandirea radiatiilor, si-au gasit sfarsitul, iar milioane de oameni din intreaga Europa au avut de suferit din cauza "norului" atomic. Un bilant al O.N.U. estima, in 2005, la 4.000 numarul deceselor din Ucraina, Belarus si Rusia in urma unor cancere determinate de contaminarea radioactiva, insa acest raport a fost contestat de numeroase organizatii neguvernamentale. Oficial, numai in Ucraina se considera ca 2,3 milioane de persoane au avut de suferit de pe urma catastrofei. Intre 1986 si 2006, 4.400 de ucraineni - copii sau adolescenti in momentul catastrofei - au fost operati de cancer de tiroida, consecinta cea mai evidenta a iradierii, potrivit Ministerului Sanatatii. Dar, potrivit unui studiu stiintific occidental despre tragedia din 26 aprilie 1986, aproape un milion de oameni (985.000), au murit de diverse forme de cancer provocate sau agravate de radiatiile de la Cernobal numai in primele doua decenii de la accident. Bilantul negru a crescut si creste insa, norul fiind purtat de vant aproape peste tot in lume, iar substantele ramanand active zeci de mii de ani. Catastrofa a dus la mutatii genetice la plante si animale si a scazut imunitatea la boli a populatiei tinere in numeroase zone. In 2000, ultimul reactor activ de la Cernobal a fost inchis, dar amenintarea radioactiva persista. In prezent autoritatile de la Kiev au in plan ridicarea unui nou sacrofag din otel care sa acopere vechea instalatie, pentru ca actualul sarcofag este deja fisurat.
Pe 14 decembrie 1467, avea loc Batalia de la Baia, in care Stefan cel Mare infrangea armatele maghiare conduse de regele Matei Corvin, care invadasera Moldova.
La 14 decembrie 1542, Printesa Maria Stuart, care nu implinise inca o saptamana de viata, devenea regina Maria I a Scotiei. Maria Stuart, nascuta prematur pe 8 decembrie 1542, la Palatul Linlithgow din Scotia ca fiica regelui Iacob al V-lea al Scotiei si a celei de-a doua lui sotii, Maria de Guise, a fost singurul copil legitim al lui Iacob care a supravietuit. Maria a fost botezata la biserica St.Michael, situata in apropierea palatului, la scurt timp dupa nastere. Zvonurile s-au raspandit sugerand ca Maria este fragila si slabita. La 14 decembrie, la 6 zile dupa nastere, tatal ei a murit in urma unui colaps nervos in urma infrangerii in batalia de la Solway Moss, iar Maria a devenit regina, dar Scotia a fost condusa de un regent pana cand Maria urma sa devina adult. Maria Stuart a fost decapitata in Anglia, dupa o lunga incarcerare in Turnul Londrei, fiind acuzata de conspiratie si tradare impotriva verisoarei sale Regina Elisabeta I a Angliei. Datorita acuzatiilor, judecatii si condamnarii sale, respectiv a sfarsitului sau, a ajuns sa fie cunoscuta ca unul dintre monarhii cu cel mai tragic destin din istorie.
In 1751, pe 14 decembrie, era infiintata prima academie militara din lume, Academia Militara Tereziana, din initiativa imparatesei Maria Terezia. Ofiterii armatei austro-ungare au fost formati aici pana in anul 1918. Initial perioada de formare era de 11 ani, fiind redusa treptat la 3 ani. In prezent in cladire functioneaza Academia Militara a Austriei.
Tot intr-o zi de 14 decembrie, in 1798, David Wilkinson din Rhode Island patenta prima masina de facut suruburi, saibe si piulite.
Pe 14 decembrie 1864 era inaugurata Scoala de Belle–Arte din Bucuresti, infiintata prin decretul domnesc.
In 1869, pe 14 decembrie, avea loc inaugurarea oficiala a cladirii Universitatii din Bucuresti, construita intre 1857-1869 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu.
La 14 decembrie 1888, soprana romana Hariclea Darclee debuta pe scena Operei Mari din Paris cu rolul "Margareta" din opera "Faust". La finele vietii, artista care fusese atat de apreciata de Verdi, Leoncavallo, Mascagni, Catalani, Puccini, care cantase cu Enrico Caruso, Titta Ruffo, Francesco Tamagno si care aparuse de nenumarate ori sub bagheta lui Toscanini, a trait in tara intr-un trist anonimat. “Maiastra pasare de basm”, “privighetoarea adorata” a murit in saracie la Bucuresti datorita faptului ca viile sale de la Cotnari (sursa existentei sale dupa incheierea carierei) au fost distruse de grindina, iar boala care i-a marcat sfarsitul (sarcom hepatic) nu i-a mai permis restaurarea lor. In 1939, funeraliile au fost finantate de Ambasada Italiei.
Tot intr-o zi de 14 decembrie, in 1900, fizicianul german Max Planck facea publica noua sa teorie despre natura energiei – teoria cuantelor – care va sta la baza fizicii moderne. Laureat al Premiul Nobel pentru Fizica in 1918, Max Karl Ernst Ludwig Planck afirma, in cadrul teoriei cuantice, ca energia nu e divizibila la infinit, ci in ultima instanta exista sub forma de cantitati mici (pe care Planck le-a denumit "Lichtquante" - cuante de lumina, termenul quanta provine din latina, insemnand "cat de mult", cuante).
Pe 14 decembrie 1910 avea loc, la Ussy-les-Moulineaux, langa Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reactie, inventat si pilotat de Henri Coanda. Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel si savantului Paul Painleve, care l-au ajutat sa obtina aprobarile necesare, Henri Coanda a efectuat experimentele aerodinamice prealabile si a construit primul avion cu propulsie reactiva, de fapt un avion cu reactie, fara elice, numit conventional Coanda-1910, pe care l-a prezentat la al doilea Salon international aeronautic de la Paris 1910. In timpul incercarii de zbor din decembrie 1910, pe aeroportul de langa Paris, aparatul pilotat de Henri Coanda a scapat de sub control din cauza lipsei lui de experienta, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare si a luat foc. Din fericire, Coanda a fost proiectat din avion inaintea impactului, alegandu-se doar cu spaima si cateva contuzii minore pe fata si pe maini. Pentru o perioada de timp, Coanda a abandonat experimentele din cauza lipsei de interes din partea publicului si savantilor vremii.
In 1911, pe 14 decembrie, exploratorul norvegian Roald Amundsen devenea primul om care ajungea la Polul Sud. Roald Amundsen a fost primul care a strabatut Pasajul de Nord-Vest, din Insula Groenlanda pana in Alaska, descoperind astfel calea maritima care permite trecerea din Oceanul Atlantic in Oceanul Pacific, prin arhipelagul arctic Canadian. A atins Polul Sud cu o luna inaintea exploratorului britanic Robert Falcon Scott.
Tot intr-o zi de 14 decembrie, in 1955, Romania era primita in randul statelor membre ale Organizatiei Natiunilor Unite, alaturi de Albania, Austria, Bulgaria, Cambodgia, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Italia, Iordania, Laos, Libia, Nepal, Portugalia, Spania si Sri Lanka.
Pe 14 decembrie 1972, se incheia programul spatial Apollo 17: ultimul echipaj compus din astronautii americani Eugene Cernan si Harrison Schmitt parasea Luna, iar de atunci nici un om nu a mai pasit pe suprafata selenara.
In 1977, pe 14 decembrie, avea premiera la New York filmul Saturday Night Fever, cu John Travolta in rolul principal.
Sarbatoritii zilei sunt: chitaristul de origine britanica de la AC/DC Cliff Williams si fotbalistul englez Michael Owen.
Surse: http://en.wikipedia.org/wiki/Main_Page, http://www.440.com/twtd/today.html, http://www.thisdayinmusic.com/
Ioana de Hillerin
