Frumoasa frantuzoaica Marion Cotillard are in palmares Oscarul pentru rolul lui Edith Piaf din „La vie en rose”, fiind prima actrita straina care primeste acesta inalta distincţie in ultimii 50 de ani (in 1961 Sophia Loren a avut această onoare). Talentul si farmecul sau i-au adus roluri in filme de top in box office-urile americane, precum “The Dark Kight Rises”, “Inception” sau “Public Enemies”, iar anul acesta a jucat in drama “The Immigrant”, alaturi de Joaquin Phoenix, care va avea premiera in Romania la inceputul anului 2014.
Marion Cotillard locuieste in Paris impreuna cu sotul sau, actorul Guillaume Canet, alaturi de care a jucat in “Jeux d'enfants” (Iubeste-ma daca poti!). Impreuna au un fiu, Marcel, in varsta de 2 ani.
Va invitam sa cititi mai multe despre Marion Cotillard si rolul pe care il are in filmul “Imigrantul”, in interviul de mai jos, publicat in exclusivitate pe www.magicfm.ro:
I: Acesta este un rol fundamental pentru tine. Probabil ca a fost un rol provocator care a necesitat un efort deosebit. Este adevarat?
Pai da, cea mai mare provocare a fost sa invat limba poloneza, pentru ca nu o vorbesc si nu mai auzisem poloneza inainte. Este o limba foarte dificila. Uneori aveam impresia ca invatam chineza (rade) si profesorul meu de poloneza mi-a spus „Oh, nu este prima data cand aud acest lucru de cand predau poloneza”. Trebuia sa vorbesc perfect si nu imi puteam da seama niciodata daca vorbesc perfect. Imi dadeam seama cand greseam, cand eram pe platou stiam atunci cand greseam, dar atunci cand ma gandeam ca imi iese bine nu stiam daca vorbesc perfect. Uneori este frustrant pentru ca vrei sa fi autentic, vrei sa faci oamenii sa creada ca tu chiar esti polonez, dar nu stii sigur. Asa ca a fost multa presiune.
I: In Blood Ties ai parut intr-adevar placut impresionata atunci cand un tip a spus ca esti italianca?
Am vrut sa ma marit cu el. (rade) Doamne ajuta ca sotul meu era pe platou! Da, adica ma bucur sa stiu ca mi-a iesit bine, si nu cred ca vreau sa stiu daca nu mi-a iesit bine pentru ca nu mai pot schimba nimic.
I: Ce imi poti spune despre importanta legaturilor de sange in viata. Te gandesti la acest lucru?
Da, as face orice pentru fratii mei mai mici. Cred ca esti mai puternic atunci cand lupti pentru oamenii pe care ii iubesti.
I: Ai lupta daca ai fi in aceeasi situatie?
Oh da, cu siguranta as lupta.
I: Imi amintesc ca ai spus ca atunci cand erai mia mica, erai foarte timida si nesigura. Ai depasit cu adevarat acea perioada? Te simti mult mai increzatoare pe sine in prezent?
Nu. (ras)
I: De ce nu?
Cred ca este o parte din mine. Cred ca am invatat cum sa ma descurc cu aceasta nesiguranta, cred ca este un lucru foarte comun pentru actori pentru ca imi place foarte mult sa descopar si sa ma arunc in necunoscut si acolo nu exista deloc siguranta.
I: Te simti nesigura acum cand vorbesti cu ziaristii sau te simti total linistita si calma?
Ma simt bine. Vreau sa spun ca atunci cand am inceput sa vorbesc cu oamenii nu stiam ca va fi un cosmar. Acum m-am obisnuit. Dar este intotdeauna ciudat atunci cand vorbesti cu o persoana pe care nu o cunosti sau cu cineva care iti adreseaza intrebari legate de persoana ta. Da, este cumva un proces ciudat, dar ma simt bine.
I: Ce ai simtit cand ai intrat in era anilor `20?
Imi plac foarte mult anii `20, am mai abordat acea era, dar a fost total diferit din punctul de vedere al personajului, filmului si intelesului. Dar aceasta este o era care imi place foarte mult. Si mai ales aceasta poveste, cand speranta reprezinta unul dintre punctele centrale ale filmului. Toti acesti oameni imi amintesc ca atunci cand ma pregateam pentru film am avut la dispozitie o carte despre polonezi si o carte despre toate nationalitatile care au ajuns in Insula Ellis si erau fotografii cu ei. Purtau cele mai bune haine pe care le aveau, isi prezentau caracteristicile lor cele mai avantajoase si ceea ce vezi in acei ochi, si am vazut sute de fotografii, este speranta, frica, dar si multa putere si mandrie. Ei au reusit.
I: A fost Joaquin Phoenix o persoana cu care ai dorit sa lucrezi?
Este unic. Chiar este. Am fost complet fascinata de instinctul sau. Are un instinct care este mai bine dezvoltat decat instinctul uman. Asa ca, uneori pentru a-l descrie, as spune ca este un animal salbatic. Da, acesta este cel mai bun mod de a-l descrie – un animal salbatic, dar cu un creier uman care uneori incearca sa lupte impotriva instinctului sau.
I: Esti casatorita, ai o cariera si trebuie sa ai de asemenea grija de fiul tau. Cum te descurci?
Am un machior foarte bun in situatii de urgenta. Glumesc, dar este vorba de faptul ca nu prea mai dormi insa in acelasi timp “rolul” de mama iti da putere.
I: Aveti puterea, tu si Guillaume, sa inchideti usa si sa nu vorbiti despre urmatoarea zi de munca?
Pai nu puteam, pentru ca eu lucram noaptea si el lucra in timpul zilei. Si ne salutam dimineata. Deci nu impartaseam multe pentru ca el pregatea Blood Ties atunci cand eu filmam Emigrantul.
I: Discutati vreun pic despre munca in viata personala sau aveti tendinta sa nu introduceti acest aspect in relatia voastra?
Nu, vedem munca fiecaruia dintre noi, dar nu prea discutam acest aspect.
I: Nu va dati sfaturi unul celuilalt?
Nu, si mi-aduc aminte ca odata a venit pe platou si nu stia nimic despre ceea ce faceam si a fost foarte surpirns deoarece m-a auzit vorbind cu accent polonez si m-a intrebat „Bine, unde ai invatat asta?” (rade). A fost amuzant.
I: A fi mama iti ofera o putere pe care nu stiai ca o ai?
Oh da, bineinteles. Stiam ca sunt puternica. Adica de-a lungul vietii iti dai seama, dar aceasta este o putere diferita. Ea reprezinta o revolutie a tuturor simturilor, dar cred ca iti intensifica puterea, iubirea, intensifica totul. In afara noptilor petrecute treaza.
I:. Ti-ai dorit o cariera internationala sau asa ai avut norocul?
S-a datorat complet norocului. Niciodata nu m-am gandit ca voi lucra in afara tarii mele si mai ales nu in Statele Unite. Eu apartin acestei generatii in care filmele din SUA fac parte din cultura noastra, asa ca filmele americane mi-au alimentat visele de a deveni actrita dar niciodata nu m-am gandit ca intr-o zi voi lucra la un film american. Asa ca ma simt foarte, foarte norocoasa.
I: Probabil ca iti vei lua o pauza dupa aceste doua filme.
Un an.
I: Si nu vei face nimic?
Pai nu, deoarece trebuie sa promovez filmele si apoi voi calatori in jurul lumii si am jucat in patru filme in primii ani de viata ai fiului meu.
