Intr-o zi de 4 aprilie, in anul 1932, dupa cinci ani de eforturi sustinute, profesorul american Charles Glen King de la Universitatea din Pittsburg izola vitamina C, facand o descoperire stiintifica epocala. Cercetand cu atentie componentele sucului de lamaie, King si colegii lui au izolat o substanta cristalizata, au identificat-o, dupa care au sintetizat vitamina C. In acelasi timp, un biochimist maghiar, Albert Szent-Gyorgyi, reusea sa extraga vitamina C din ardei si el este cel care va primi Premiul Nobel pentru descoperirea acidului ascorbic. Vitamina C se mai numeste si acid ascorbic si este una dintre cele mai cunoscute vitamine. Face parte din grupul vitaminelor hidrosolubile (solubila in apa). Spre deosebire de marea majoritate a mamiferelor, omul nu poate sintetiza vitamina C, dar o poate lua din alimente, necesarul de vitamina C fiind asigurat de consumul de fructe si legume preparate minimal. Vitamina C nu este rezistenta la caldura si lumina (ultraviolete) si se pierde relativ usor daca fructele si legumele sunt supra-expuse acestor doi factori (prin fierbere, taiere sau depozitare inadecvata). Istoricul vitaminei C este strans legat de cel al scorbutului, boala cauzata de lipsa vitaminei in organism. Scorbutul, ca si boala a fost recunoscut de Hippocrate, in jurul anului 400 inainte de Christos, insa prima incercare de a gasi o explicatie stiintifica pentru cauza bolii dateaza din secolul al XVIII-lea si apartine medicului scotian James Lind. In 1563, exploratorul francez Jacques Cartier, in timpul expeditiilor din Canada, a apelat la cunostiintele localnicilor pentru a-si salva oamenii de la moartea prin scorbut, fierband acele unui anumit arbore din clasa coniferelor (Thuja) si dandu-le sa bea ceaiul respectiv. Astazi se stie ca ceaiul respectiv contine vitamina C. In 1617, doctorul John Woodwall, medicul companiei britanice Indiile de Est recomanda folosirea profilactica si terapeutica a sucului de lamaie. Aflat pe mare, in mai 1747, medicul scotian James Lind a adaugat in dieta obisnuita a unor membri ai echipajului suc de lamaie, in timp ce altora le-a suplimentat portia zilnica cu otet, cidru sau apa de mare. Concluzia studiului a fost ca sucul de lamaie prevenea scorbutul.
Pe 4 aprilie 1818, congresul american decreta arborarea unui steag cu cate o stea pentru fiecare stat al SUA. Pana atunci, existau deja 15 state, iar drapelului i se adaugau cate o dunga si o stea pentru fiecare nou stat care adera la uniune. Dar noua tara crestea pe zi ce trece si nu mai era loc pe drapel pentru mai multe dungi. Astfel in 1818 s-a revenit la cele 13 fasii initiale, care au ramas neschimbate ulterior, pentru fiecare stat care s-a alaturat Uniunii adaugandu-se doar o stea. Astazi, drapelul are 13 dungi orizontale si 50 de stele reprezentand cele 50 de state. Dungile rosii simbolizeaza curajul, cele albe simbolizeaza libertatea, iar fondul albastru reprezinta loialitatea.
In 1827, pe 4 aprilie, chimistul englez John Walker vindea prima cutie cu bete de chibrit care se aprindeau prin frecare pe o suprafata aspra. Primele 100 de chibrituri, ale caror bete erau facute din carton rulat, costau un siling, in conditiile in care un muncitor britanic castiga 25 de silingi pe luna.
La 4 aprilie 1877 era infiintata Societatea Stiintelor Medicale din Bucuresti.
Tot intr-o zi de 4 aprilie, in 1920, era prezentat, la Cinematograful militar din Bucuresti, primul desen animat romanesc: “Pacala in luna”, realizat de Aurel Petrescu. Succesul acestui film l-a determinat pe regizor sa continue, realizand noi filme despre Pacala: "Pacala amorezat“ si apoi "Pacala si Tandala la Bucuresti".
Pe 4 aprilie 1944 avea loc un bombardament masiv al aviatiei anglo–americane asupra Bucurestiului, soldat cu mari distrugeri materiale si mii de morti.
In 1949, pe 4 aprilie, 12 natiuni semnau la Washington Tratatul Nord Atlantic, creand alianta politico-militara NATO - Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord.
La 4 aprilie 1968, in Statele Unite, era asasinat Martin Luther King, militant pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite ale Americii. La varsta de 35 de ani, Martin Luther King a fost cel mai tanar laureat al premiului Nobel pentru Pace (in 1964) pentru lupta impotriva segregatiei rasiale. Presedintele american Jimmy Carter i-a acordat Medalia prezidentiala pentru libertate. In acea zi, Jimi Hendrix, B.B King, Buddy Guy, Joni Mitchell, Al Kooper si Ted Nugent au cantat la o sesiune de blues, folk si rock la "The New Generation Club" din New York, dupa asasinarea lui Martin Luther King.
4 aprilie 1975 a fost o zi extrem de norocoasa pentru Bill Gates, care punea piatra de temelie a imperiului sau financiar, fondand compania Microsoft. In primul an de existenta, firma a obtinut un venit de 16.000 de dolari, dar astazi Bill Gates este unul dintre cei mai bogati oameni din lume.
Pe 4 aprilie 1983 avea loc prima misiune orbitala a navetei spatiale americane “Challanger”.
In 2003, pe 4 aprilie, era inaugurat Muzeul National al Hartilor si Cartii Vechi – la Bucuresti. Acest muzeu reuneste documente rare si harti de o mare valoare istorica.
Pe 4 aprilie 2007, un cuplu suedez avea probleme incercand sa-si boteze fiica Metallica. In Suedia, inainte ca un copil sa fie botezat trebuie sa ai aprobarea autoritatilor pentru numele dorit. Fiica lui Michael si Karolina Tomaro a fost botezata Metallica, dar Autoritatea Nationala a Taxelor a concluzionat ca este un nume nepotrivit.
Sarbatoritii zilei sunt actorul american Robert Downey Jr. si actorul roman Valentin Popescu.
Surse: http://en.wikipedia.org/wiki/Main_Page, http://www.440.com/twtd/today.html, http://www.thisdayinmusic.com/
Ioana de Hillerin